Astfel, cu 32 de mandate pentru partidul Likud al fostului premier Netanyahu, 18 pentru partidele ultrareligioase şi 14 pentru o alianţă a extremei drepte, blocul de dreapta a câştigat în total 64 de locuri în Knesset (legislativul israelian).
Blocul centrist al premierului în exerciţiu, Yair Lapid, a obţinut 51 de mandate, insuficiente însă pentru a forma o majoritate parlamentară.
Netanyahu (73 de ani), judecat pentru corupţie, a pierdut puterea în iunie anul trecut în favoarea unei coaliţii eterogene reunite de Yair Lapid.
În urma actualului rezultat, fostul premier, care a dominat ultimul deceniu politica israeliană, are cele mai mari șanse să revină în fotoliul de șef al guvernului.
Prezenţa la urne a fost de 71,3%, cea mai ridicată din 2015 încoace, deşi clasa politică din Israel se temea de „oboseala” electoratului în această rundă de alegeri – a cincea într-un interval de doar trei ani şi jumătate
În sistemul de vot proporţional din Israel, o listă electorală trebuie să obţină un scor de cel puţin 3,25%, respectiv patru mandate, pentru a putea intra în parlament. De altfel, în politica fragmentată a Israelului, niciun partid nu reușește să câștige majoritatea parlamentară, iar formarea unei coaliții este necesară pentru a guverna. Prin urmare, negocierile dintre partide s-ar putea prelungi timp de câteva luni și, dacă nu se ajunge la o înțelegere, vor fi declanșate noi alegeri.
Scrutinul s-a derulat pe fondul unei reluări a violenţelor în Cisiordania. Miercuri dimineaţă, armata israeliană a ucis un palestinian care rănise grav un soldat într-un atac la un punct de control.
Foto: EPA