Conform instituției financiare, economia a intrat slăbită în 2022, Produsul Intern Brut (PIB) înregistrând un declin de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, din cauza scăderii investiţiilor şi a încetinirii acumulării stocurilor.
„Accelerarea inflaţiei din semestrul doi din 2021 a pus deja presiune pe firme şi consumatori. În timp ce salariile nete reale s-au redresat temporar la începutul acestui an şi ridicarea restricţiilor a îmbunătăţit încrederea, războiul din Ucraina a sporit dificultăţile legate de inflaţie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare”, arată BERD.
Inflația și deficitul
În ciuda plafonării prețurilor la energie, inflația a ajuns la 10,2% în martie. Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și a firmelor afectate de război, astfel că procesul de consolidare fiscală ar putea fi afectat de aceste cheltuieli și creșterea economică mai slabă.
Consolidarea fiscală înseamnă reducerea deficitului bugetar, adică a diferenței între veniturile și cheltuielile statului.
Deficitul bugetar estimat de Guvern în acest an este estimat la 5,84%, însă acesta trebuie redus sub 3% în anul 2024, conform tratatelor europene.
Banca Națională a României (BNR) a majorat dobânda-cheie pentru a contracara inflația.
Depindem de evoluția războiului și problemele de aprovizionare
Conform BERD, creşterea economică ar urma să încetinească la 2,5% anul acesta, balanţa riscurilor fiind înclinată în sens negativ și depinzând de evoluţia războiului şi de presiunile legate de lanțurile de aprovizionare.
În 2023, avansul economic ar urma să fie de 3%, din cauza problemelor cu inflația, reducerea cererii și perturbările de aprovizionare.