Guvernul Ciolacu a aprobat în ședința din 4 iulie 2024 nouă hotărâri vizând desemnarea de consuli generali la diverse reprezentanțe diplomatice ale României.

Potrivit Executivului, „noile numiri (…) au fost făcute luându-se în considerare criterii specifice acestor posturi, astfel încât reprezentarea României în afara graniţelor ţării să fie asigurată la un standard adecvat”.

„Candidaturile au fost evaluate atât prin prisma obiectivelor propuse de către candidaţi în proiectul de mandat, cât şi a modului în care aceştia s-au prezentat în cadrul interviului – ambele criterii reprezentând etape obligatorii ale procedurii de numire a consulilor generali ai României”, a transmis guvernul.

„Am demisia dată cu o săptămână înainte”

Dintre cei nouă reprezentanți ai României peste hotare, unul singur nu apare ca având vreo experiență prealabilă în diplomație. Este vorba despre Bianca Miruna Gavriliță, fost manager al Spitalului de Psihiatrie Jebel (județul Timiș), în prezent medic ginecolog la Maternitatea Bega din Timișoara, care a fost numită în funcția de consul general al României la Bilbao, Spania. Gavriliță a fost deputată PSD în mandatul 2016-2020. 

Una dintre condițiile obligatorii pentru numirea în funcția de consul este ca respectivul candidat să nu fie membru al vreunui partid politic. „Am demisia dată cu o săptămână înainte de a mă înscrie. Am demisionat atât din funcția de președinte (n.r. – al organizației de femei a PSD Timiș), cât și din funcția de membru (n.r. – al PSD). Știam că trebuie să renunț”, a explicat, pentru Libertatea, noul consul general al României în Bilbao.

Potrivit Biancăi Gavriliță, pe postul pe care și l-a adjudecat au concurat șase persoane. „A fost o probă de dosare, apoi a fost un interviu bazat pe un proiect de mandat întocmit de candidați”, a mai declarat Bianca Gavriliță.

Întrebată în ce măsură a contat apartenența sa politică la obținerea funcției, Gavriliță a spus că „nu ar putea răspunde”. „Eventual este o întrebare pentru cei care au făcut această numire, dar să știți că a fost un interviu destul de greu. Te-au întrebat despre ce e vorba, cam ce vrei să faci… Trebuia să știi, trebuia să fi citit aspecte despre ce înseamnă să fii consul general și așa mai departe”, a mai spus Bianca Gavriliță. 

Medicul din Timișoara, care a urmat în 2013 cursul de „Securitate, diplomaţie şi politică externă” organizat de Institutul Diplomatic Român, spune că „diplomația și politica externă reprezintă o dragoste de foarte mulți ani”. „Aveam în gând această direcție de ceva timp și acum s-a ivit ocazia în sensul că s-au scos la concurs niște posturi de consul general”, susține Gavriliță.  

Așteaptă „o radiografie foarte clară”

Rugată să ofere detalii despre proiectul cu care a obținut postul de consul general al României în Bilbao, Bianca Gavriliță a spus că trebuie să ajungă mai întâi în Spania pentru a face „o radiografie foarte clară a ceea ce înseamnă comunitatea noastră de acolo”.

„Dacă vă uitați și pe net, nu există date foarte clare referitoare la numărul românilor din circumscripția respectivă. Sunt în jur de 200.000 de români. Spania este o țară în care avem foarte mulți români. Din păcate, există probleme legate de cifrele oficiale date de spanioli. Registrul lor de statistică dă o cifră, ministerul lor dă o altă cifră, pentru că mulți nu sunt înregistrați în nicio parte. Vreau să mă întâlnesc cu cât mai mulți pentru a vedea problemele în ce privește reprezentarea. Aș putea să vă spun mai multe peste câteva luni, după ce ajung acolo”, a declarat Bianca Gavriliță, pentru Libertatea.

Noul consul general al României din Bilbao consideră că nu este un impediment faptul că nu vorbește spaniolă, care este „o limbă destul de apropiată și se poate învăța destul de repede”. Eu înțeleg destul de bine, dar nu pot spune că sunt vorbitoare, neavând niciun curs oficial. Intenționez să fac un curs de limba spaniolă pentru a fi cât mai aproape”, a mai spus Bianca Gavriliță. 

„Până la urmă este o chestiune de management”

Întrebată cum vede trecerea de la medicină la diplomație, Bianca Gavriliță a spus că „din exterior, aparent nu este nicio legătură (n.r. – între cele două domenii)”. 

„Să știți că este o foarte mare legătură, pentru că atât medicina, cât și postura aceasta de consul general presupun să lucrezi cu oamenii și cu nevoile lor, să știi să le gestionezi emoțiile, sentimentele, nevoile. Și în medicină, și în activitatea consulară ai de-a face cu oameni care au diferite probleme. 

Dacă știi să gestionezi această relație, putem spune că acesta este punctul de legătură. Până la urmă este o chestiune de management. Presupune să știi să faci managementul resurselor umane, financiare și așa mai departe astfel încât să oferi cele mai bune servicii românilor din străinătate”, a mai declarat Bianca Gavriliță.

Noul consul al României din Bilbao spune că, din postura unui român care a făcut școala generală și liceul în străinătate (Iordania), a fost și „de cealaltă parte a baricadei”.

„Cam știu ce lipsește, unde au fost punctele slabe, ce ni s-a părut nouă că nu a fost în regulă în activitatea celor din ambasadă sau consulat. Chiar cred că aș putea să aduc o plusvaloare”, a mai declarat consulul României în Bilbao. Bianca Gavriliță a insistat să sublinieze că nu pleacă în Spania pentru beneficii financiare.

„Eu sunt medic cu post într-un spital universitar. Nu am stat să aștept niște numiri politice pentru că nu aveam ce face. Chiar mi-am dorit (n.r. – o carieră în domeniu). Nu vă ascund că poate mi-ar fi plăcut, fiind vorbitoare de arabă, să fie o zonă în care se vorbește limba arabă, dar astea au fost posturile disponibile acum. Ideea mea a fost să mă duc undeva unde există o comunitate mare de români, ca să aibă sens toată deplasarea asta, să fac ceva”, a mai declarat Bianca Gavriliță, pentru Libertatea.

CV-ul noului consul general din Bilbao

Cel mai recent CV al noului consul general al României la Bilbao este disponibil online din perioada deputăției. Bianca Gavriliță are 49 de ani și a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara în 1999, devenind ulterior specialist în obstetrică-ginecologie. În perioada 2010-2012, a lucrat ca medic specialist la spitalul privat Athena, unitate medicală din Timișoara, iar în 2013 a devenit șef de secție la Spitalul Orășenesc Deta. Din 2014 până în 2016, când a fost aleasă deputat, Bianca Gavriliță a ocupat funcția de manager al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel.

Bianca Gavriliță are mai multe cursuri urmate în domeniul medical, dar și un curs de Comunicare, consiliere și analiză politică, la ISD București (2010), un curs de Tehnici de Public Speaking pentru politicieni (2011) și un curs de Securitate, diplomaţie şi politică externă, la Institutul Diplomatic Român (2013).

Cariera politică a Biancăi Gavriliță se confundă cu PSD, ocupând pozițiile de vicepreședinte și președinte în organizația de femei a PSD Timiș. În 2012, a fost ales consilier județean din partea PSD, iar în 2016 a devenit deputat. Din 2020, după finalizarea mandatului, Gavriliță nu a mai fost aleasă în funcții publice, dar din 2021 a devenit șefa Organizației de Femei a PSD Timiș.

Lista noilor consuli numiți de guvern

În ședința de guvern în care Bianca Gavriliță a fost numită consul la Bilbao au mai fost desemnați alți opt consuli: 

  • Mihaela Savu – Birmingham;
  • Lucian-Ilie Stănică – Chicago;
  • Florin Vodiţă – Frankfurt pe Main;
  • Mihai Ciompec – Hamburg;
  • Remus-Constantin Mărăşescu – Nantes;
  • Florin Tudorie – Sao Paolo;
  • Adrian-Cosmin Viverița – Strasbourg;
  • Bogdan Mihai Stănescu – Valencia.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Mae.ro, toți cei opt consuli au ocupat sau ocupă funcții în Ministerul Afacerilor Externe. Mihaela Savu figurează ca angajată a Ambasadei României din Copenhaga – Danemarca, Lucian-Ilie Stănică apare ca reprezentant al României în Viena. 

Florin Vodiță a fost ambasador al României în Slovacia și consul general al României la Salzburg, iar Mihai Ciompec a fost ambasador al României în Coreea de Sud. Remus-Constantin Mărășescu apare pe site-ul MAE cu funcția de consul general interimar al României la Strasbourg, iar Florin Tudorie este prezentat pe site-ul MAE ca însărcinat cu afaceri al României în Angola. 

Adrian Cosmin Vieriţa a fost şeful Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva, iar Bogdan Mihai Stănescu, care se prezintă pe profilul de Linkedin ca director general al Departamentului Consular din MAE, figurează pe site-ul MAE cu funcția de consul general al României la Sevilla.

Care sunt atribuțiile unui consul

Potrivit legii, consulul intră în categoria funcționarului consular, care are, printre atribuții, „sprijinirea prin toate mijloacele și dezvoltarea relaţiilor de prietenie între România şi statul de reşedinţă”. 

„Funcţionarii consulari vor favoriza dezvoltarea relaţiilor bilaterale în domeniile economic, comercial, cultural, ştiinţific, turistic, vor apăra şi vor promova drepturile şi interesele statului român şi ale cetăţenilor români în statul de reşedinţă”, mai prevede legislația din domeniu. 

De asemenea, una dintre obligațiile funcționarilor consulari este de a acorda, „la cerere sau din oficiu, asistenţă şi protecţie cetăţenilor români, în calitatea sa oficială de organ al statului învestit şi recunoscut cu astfel de atribuţii”.

„Asistenţa şi protecţia se acordă în caz de îmbolnăviri grave, urgenţe medicale, decese, accidente de circulaţie, pierdere sau furt al paşaportului, biletului de călătorie, mijloacelor băneşti, permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, reţineri, arestări, limitarea în orice alt mod a libertăţii personale, condamnări în statul de reşedinţă şi în alte situaţii asemănătoare”, specifică actul normativ care reglementează activitatea unui consul.

Condițiile cerute de lege pentru a fi numit consul

Potrivit legislației în vigoare, numirea în funcția de consul se face în baza unui dosar și a unui interviu de prezentare a proiectului de mandat. Dosarul trebuie să conțină:

1. Curriculum vitae actualizat și proiectele de mandat;

2. Declarație pe propria răspundere din care să rezulte că are dreptul să ocupe o funcție publică, conform prevederilor Constituției și legilor în vigoare;

3. Declarație pe propria răspundere privitoare la drepturile politice și civile prevăzute în Constituție și în legile în vigoare;

4. Declarație pe propria răspundere privitoare la neafilierea la partide politice;

5. Documente care atestă absolvirea studiilor superioare de lungă durată la o instituție de învățământ superior, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă recunoscută de Ministerul Educației;

6. Atestat/certificat privind cunoașterea unei limbi străine;

7. Certificat medical/act medical de specialitate valabil din care să rezulte că are o stare de sănătate corespunzătoare;

8. Cazier judiciar valabil;

9. Documente care să ateste vechimea în administrația publică sau în funcție de demnitate publică cel puțin 10 ani, inclusiv cumulat, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;

10. Declarație pe propria răspundere prin care atestă că datele furnizate sunt corecte și că sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Foto: Agerpres

Urmărește-ne pe Google News