ComenteazăÎn 20 de ani de presă am abordat şi eu subiectul Ceauşescu, de la chestiuni serioase de istorie, până la unele mai frivole, cum ar fi vrăjile de la mormintele din Ghencea. În anul de graţie 1996, Adrian Sârbu pregătea publicarea unei reviste, PRO TV magazin, iar redactor- şef fusese numit analistul economic Ilie Şerbănescu.
Am lucrat “în orb”, cum se spune, luni bune, dar revista nu a apărut aşa cum o concepuserăm noi, ci sub formă de ghid TV, până la urmă. Nu i-a plăcut lui Sârbu, deşi ţin minte că se încropise o echipă redutabilă: Gabi Popescu, Vlad Teodorescu, Cristina Trepcea etc. Luni întregi ne-am forţat neuronii să găsim subiecte tari, care să-i placă bosului. Parcă-l văd: “vomă… pe banii mei?”. Aveam interviu cu Isărescu, iar eu am propus titlul: Omul a cărui semnătură o purtăm toţi în buzunar sau ceva asemănător, dar Ilie Şerbănescu tot nu era mulţumit.
Nervos, i-am spus că-i aduc cel mai tare subiect din lume: îl dezgrop pe Ceauşescu. Plătesc doi aurolaci – ca să nu fiu eu acuzat de profanare de morminte – şi săpăm noaptea în Ghencea. Dacă găsim ceva, aduc mâna lui în redacţie şi spunem că-s moaşte, dacă nu, o dăm pe aia cu “Ceauşescu trăieşte!”. Minute întregi Ilie Şerbănescu s-a uitat la mine fără să spună nimic. Evident, nu a aprobat porcăria şi cred că şi astăzi consideră că-mi lipseşte o doagă. Da, Ceauşescu vinde bine!