ComenteazăPreședintele american Joe Biden a început miercuri prima călătorie externă întreprinsă de la debutul mandatului, un sejur de opt zile pe bătrânul continent, în timpul căruia se va întâlni cu partenerii europeni și cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Două sunt țintele majore ale acestei vizite. Pe de o parte, liderul vrea să își reasigure partenerii europeni că pot conta pe termen lung pe alianța cu SUA, să rezolve diferendele economice cu aceștia și să îi coopteze în tentativa de a contracara ascensiunea Chinei.
Pe de altă parte, Biden speră să facă ceea ce cei doi predecesori ai săi nu au reușit – să îl convingă pe Vladimir Putin să înceteze numeroasele provocări, inclusiv tentativele de amestec în alegerile SUA sau atacurile informatice rusești la adresa țintelor americane.
Rezolvarea diferendelor economice este la fel de importantă și pentru europeni, preocupați în special de taxarea marilor corporații americane din domeniul tehnologiei.
În același timp, liderii de pe bătrânul continent, și în special cei din est, vor vrea să se asigure că SUA vor rămâne în continuare un garant al securității în regiune, în contextul unei Rusii de care se simt tot mai amenințați.
O revenire la normalitate
Ținând cont de predicțiile comentatorilor internaționali, care avertizau că relațiile transatlantice nu vor mai fi niciodată la fel după politicile lui Donald Trump, este aproape uimitor cât de repede au revenit la normalitate, scrie publicația europeană Politico, miercuri.
Într-adevăr, Biden a anunțat întoarcerea SUA în acordul climatic de la Paris, a promis că va sprijini NATO în continuare împotriva agresiunii Rusiei și a demarat eforturile de reactivare a acordului nuclear iranian.
După doar câteva luni în funcție, secretarul său de stat Tony Blinken, un bun vorbitor de franceză, este primit în Europa ca un bun prieten, scrie Politico.
Dar adevărul este că relațiile dintre SUA și Europa nu au fost neapărat strălucite nici în epoca Obama, când disputele transatlantice vizau o mulțime de lucruri, de la Siria la Ucraina sau la cheltuielile alocate apărării.
Diplomația vaccinurilor COVID și taxarea companiilor multinaționale
Biden va ajunge mai întâi în Marea Britanie, unde, începând de vineri, va participa, în Cornwall, la summitul G7.
Reuters scrie că reuniunea va fi dominată cel mai probabil de discuții pe tema diplomației vaccinurilor, a comerțului, a schimbărilor climatice și a unei inițiative pentru reconstruirea infrastructurii în țările aflate în curs de dezvoltare, aceasta din urmă fiind un efort menit să contracareze un proiect major similar al Chinei.
Biden ar putea fi presat să doneze cât mai multe vaccinuri, după o promisiune inițială privind oferirea a 20 de milioane de doze. Celelalte state din G7 vor anunța la rândul lor donații, în tentativa de a stopa sau de a încetini pandemia COVID într-un moment critic, în care noile variante amenință țări din Asia sau Africa.
În paralel, planul lui Biden pentru un impozit minim pe profitul companiilor multinaționale se lovește de opoziție.
Miniștrii de finanțe din G7 au ajuns deja la un acord pentru un impozit minim de 15% aplicabil societăţilor în fiecare ţară unde operează, obiectivul fiind de a taxa multinaţionalele acolo unde realizează profitul şi nu doar unde sunt înregistrate.
Marile companii de tehnologie americane, care înregistrează rezultate-record, vor fi vizate în special de această măsură. Acordul ar mulțumi multe state europene și ar duce la anularea taxelor digitale dorite de acestea, văzute drept incorecte de partea americană.
Dar republicanii se opun acestui plan, ceea ce complică abilitatea SUA de a forța un acord global pentru implementarea acordului. Opoziție există și în unele țări europene care doresc să își stabilească propria politică de impozitare, pentru a-și asigura competitivitatea.
Îngrijorare că „tendințele trumpiste” se vor întoarce în SUA
Dincolo de participarea la G7, Biden se va întâlni, joi, cu premierul Boris Johnson, pentru a reînnoi „relația specială” dintre cele două țări, dar o va vizita în weekend, împreună cu soția sa, și pe regina Elisabeta, la Castelul Windsor.
Următorul punct important de pe agenda vizitei europene a lui Biden este însă summitul NATO de la Bruxelles.
Statele din estul Europei speră că SUA își vor reafirma intenția de a le garanta securitatea în fața Rusiei. Nu sunt singurele. Berlinul dorește și el ca SUA să își mențină trupele pe teritoriul Germaniei, în ciuda intenției lui Trump de a le retrage.
Franța este una dintre țările care susține că Europa nu mai poate avea încredere în SUA și că trebuie să își construiască propria securitate.
Este motivul pentru care Biden va dori să își reasigure partenerii.
„Cred că există o îngrijorare reală cum că tendințele trumpiste din SUA s-ar putea întoarce în forță după alegerile (legislative) din 2022 sau după alegerile prezidențiale”, a explicat pentru Euronews Alexander Vershbow, un fost diplomat american.
Și aici există suficiente disensiuni. SUA au criticat în mod repetat proiectul gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să aducă gaz din Rusia până în Germania, printr-o conductă submarină care ocolește Ucraina.
Țări precum Ucraina, Polonia și statele baltice sperau până de curând că Biden va putea bloca această conductă, care le dezavantajează, dar președintele american le-a dezamăgit după ce a renunțat să mai impună sancțiuni proiectului.
Antony Blinken a declarat luni că impunerea de sancțiuni ar fi „otrăvit” relațiile cu Germania.
Apoi, există și problema Chinei, a cărei pe plan economic și militar a devenit de ani buni principala preocupare a SUA.
Nu toate statele europene împărtășesc însă poziția SUA. Iar Ungaria lui Viktor Orban, care întreține o relație călduță cu Beijingul, nu este singurul exemplu.
În decembrie anul trecut, UE și China au încheiat un acord de investiții exact în momentul în care Biden se pregătea să își preia mandatul. Acordul este înghețat în acest moment, pe fondul disputelor pe tema persecuției minorității uigure din China, dar semnarea lui a arătat că Europa nu este neapărat pe aceeași lungime de undă cu SUA la acest capitol.
Biden nu are însă neapărat nevoie de acest lucru. Cu cât este mai puțin atrasă Europa în sfera de influență a Chinei, cu atât va fi mai bine, din punctul de vedere al Washingtonului, scrie Politico.
„Forță și onestitate” în relația cu Putin
Poate cea mai așteptată întâlnire din timpul călătoriei europene a lui Biden, cea cu omologul său rus, este și cea care ar putea să aibă cele mai reduse efecte.
Întâlnirea va avea loc pe 16 iunie la Geneva, care, în mod simbolic, a găzduit primele discuții dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, în urmă cu 36 de ani.
Biden s-a mai întâlnit cu Putin, dar este pentru prima dată când cei doi se văd de pe poziții egale, de președinți.
Președintele american va ridica o mulțime de probleme, de la atacurile informatice la adresa instituțiilor federale americane la amestecul în alegerile din SUA sau persecuția liderului opoziției, Aleksei Navalnîi.
Oportunitatea unui astfel de summit, într-un moment de criză al relațiilor bilaterale, a fost pusă sub semnul întrebării de unii oficiali ai administrației americane, care s-au întrebat ce ar putea obține Biden de aici, scrie CNN.
Dar după două convorbiri telefonice cu Putin, liderul american a rămas convins că o discuție față în față este singura modalitate adecvată de a-l aborda pe omologul său de la Kremlin.
Hotărârea lui Biden de a se întâlni cu Putin reflectă convingerea lui că o relație personală, chiar și cu cei mai autoritari lideri, este singura soluție pentru a rezolva chestiunile cu care se confruntă lumea, scrie CNN. Putin, le-a spus Biden oficialilor din echipa sa, va răspunde doar la dovezi de forță sau de onestitate.