„Big Brother” la Fisc. Ce spun experții despre CNP-ul fiscal: „Statul presupune din start că toți cetățenii sunt infractori, e nevoie de mandat judecătoresc”

Mai mult, măsura – aflată momentan la stadiul de proiect – ar urma să afecteze mai mult retailerii online din România, deoarece mulți cumpărători se vor reorienta către achiziții de pe site-uri externe, pentru a evita să își dea datele personale.

Libertatea a discutat cu mai mulți experți din domeniul protecției datelor și consultanți fiscali.

Proiectul Ministerului Finanțelor

Ideea privind CNP-ul fiscal se află în proiectul de modificare a Codului de Procedură Fiscală postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Acest CNP fiscal vine să înlocuiască în relațiile comerciale sau cu statul actualul cod numeric personal (CNP) pe care fiecare persoană din România îl primește la naștere.

„Se propune introducerea unui nou articol, art. 82-1, care prevede că organul fiscal central alocă oricărei persoane fizice un număr de identificare digitală atribuit în scop fiscal care să fie utilizat de persoanele fizice, în locul CNP-ului, pentru funcționarea corectă a sistemelor care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Nota de fundamentare a proiectului:
La solicitarea persoanei fizice, acest număr va fi comunicat fie prin utilizarea serviciului «Spațiul privat virtual», fie prin utilizarea altor mijloace de comunicare în mediul electronic (de exemplu, o aplicație pusă la dispoziția persoanei fizice pe site-ul ANAF sau pe telefon). Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând acel număr de identificare digitală în scop fiscal, în locul codului numeric personal.

Recomandări

Adrian Câciu și Cosmin Marinescu, posibili viceguvernatori BNR. Cine mai este în cărți pentru un post în conducerea băncii centrale

Opțional și nu prea

Articolul în sine spune că orice persoană fizică „poate solicita” alocarea acestui număr de înregistrare fiscală, astfel că măsura este opțională.

Consultanții fiscali spun însă că mai multe măsuri aplicate în ultimii ani de către Ministerul Finanțelor și ANAF au început prin a fi opționale, iar apoi au devenit obligatorii, așa cum este cazul E-Transport și E-Factura.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2025 sistemul E-Factura va fi obligatoriu între persoanele juridice și consumatorul final.

Iar cum firmele sunt obligate să introducă în sistem facturile cu număr fiscal, practic atunci acest cod devine obligatoriu și pentru românii simpli, acuză Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).

Viața privată, problemă centrală

Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), spune însă că marea problemă a acestei măsuri este intruziunea în viața privată.

„În primul rând, CNP-ul fiscal nu rezolvă nicio problemă. Acel cod e tot un cod de identificare națională. Deci nu rezolvă problema de fond privind colectarea datelor personale. Dacă Ministerul Finanțelor vrea să vadă cumpărăturile, înseamnă că tot la același lucru ajungem. Se poate ajunge la o colectare excesivă de date. Mai degrabă adăugăm alte probleme”, susține Manolea.

Recomandări

Bătălia suveraniștilor. George Simion, Diana Șoșoacă, Cristian Terheș, Călin Georgescu și Răzvan Constantinescu vor la Cotroceni

Fără mandat judecătoresc!

Acesta spune că nu este normal ca Fiscul să aibă acces la cumpărăturile fiecărui român fără mandat judecătoresc.

„Din punctul meu de vedere, intenția este greșită. Nu poți să ai acces la toate cumpărăturile persoanelor fizice. Nu e vorba doar de GDPR, ci și de tratatele internaționale semnate de România, precum Convenția Drepturilor Omului și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Statul presupune din start că toți cetățenii sunt infractori, iar când îi tratează așa, atunci nici cetățenii nu vor mai avea încredere în stat”, arată Manolea.

Bogdan Manolea:
ANAF-ul nu poate avea din punct de vedere principial acces la datele procesatorilor de plăți fără mandat judecătoresc. ANAF nu este organ de cercetare penală. Numai în baza unei suspiciuni rezonabile ar trebui să aibă acces.

Răsturnarea prezumției de nevinovăție

Mai mult, acesta spune că se răstoarnă prezumția de nevinovăție.

„E o lipsă de înțelegere a faptului că cetățenii trebuie tratați ca persoane de bună-credință, nu ca evazioniști. E greșit fundamental”, afirmă acesta.

Directorul ApTI spune că, dacă măsura va fi adoptată, atunci aceasta va cădea la Curtea Constituțională.

Recomandări

Românul obligat să plătească o sumă uriașă, după ce fosta soție a delapidat banca unde lucra. Curtea de Apel Alba Iulia: „Obligația de despăgubire se transmite moștenitorilor săi”

Bogdan Manolea:
Același lucru a fost și în urmă cu 10 ani, când SRI dorea ca populația să cumpere cartele SIM doar cu buletinul, iar Curtea Constituțională a respins măsura. Doar pentru că unii fac infracțiuni nu poți să impui măsuri excesive pentru toată populația.

Ce spune Constituția

Dreptul la viață privată este menționat în articolul 26 al Constituției României.

Aceasta spune la punctul 1:
„Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Concomitent, Codul Civil prevede expres la articolul 71 protejarea vieții private:
„(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.

(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

(3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”.

Limitele de la articolul 75 se referă la cele incluse în tratatele internaționale la care participă România.

Adrian Bența: Tinerii vor cumpăra de pe site-uri de afară

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că măsura va duce la reorientarea cumpărăturilor online către site-uri străine, care nu cer oamenilor datele private.

„Este un nou eșec. Eu nu văd 5-7 milioane de români să meargă la ANAF și să ceară număr fiscal. În primul rând, o să scadă vânzările pe România. Oamenii, în special generația tânără, vor cumpăra de pe site-uri de afară. Eu nu am o problemă să demonstrez veniturile, dar de ce trebuie Fiscul să știe câte perechi de chiloți iau eu?”, se întreabă ironic Bența.

Acesta spune că ideea de bază este bună, respectiv de a cere bon fiscal pentru orice bun sau serviciu achiziționat.

„Dar acesta este deziderat vechi. Ministerul Finanțelor a avut și o loterie a bonurilor fiscale. Este doar un lung șir de experimente nereușite. Măsura privind split TVA din perioada domnului Liviu Dragnea este un exemplu clar”, argumentează Bența.

Emilian Duca: Reflexele comunistoide trec greu

Un alt consultant fiscal, Emilian Duca, compară măsura cu sistemul de „credite sociale” implementat în prezent de China și cu supravegherea făcută în trecut de regimul comunist din România.

„Reflexele comunistoide trec greu. Nu e nevoie de un cod nou, cine vrea poate să își dea și acum CNP-ul. Este din ciclul «Petrică, fă-te că lucrezi». Ipotezele de lucru ale Ministerului Finanțelor sunt eronate”, punctează Emilian Duca.

„Toate aceste lucruri nu fac decât să avantajeze platformele străine, deși ei toți sunt naționaliști și vor să stimuleze mediul de afaceri românesc”, acuză acesta.

Tot la majorări de taxe vom ajunge

Duca spune că problema de bază este deficitul bugetar mare și faptul că statul are nevoie masivă de bani.

„Este, de fapt, nevoie de bani la buget, ne tot învârtim până vom ajunge să mărim taxele. Suntem la fel ca în perioada 2009-2010. Nu e întâmplător că toate modificările fiscale din România se fac în perioada de concedii, fie cele de vară, fie iarna de Sărbători. Eu sunt mai îngrijorat pentru E-Transport și E-Factura, care sunt intruzive și afectează mediul de afaceri”, susține Emilian Duca.

Deficitul bugetar al României, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, s-a ridicat la 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în primele 6 luni, în condițiile în care deficitul asumat de țara noastră pe tot anul este de 5%.

În sumă brută, deficitul pe prima jumătate de an a fost de 63,67 miliarde de lei.

Comisia Europeană estimează că țara noastră va ajunge însă la 6,9% la finalul anului. România este deja în procedură de deficit excesiv și trebuie să prezinte până pe 15 octombrie un plan de reducere a deficitului în fața Comisiei Europene.

Discriminarea firmelor din România

„Sunt două mari probleme. Este obligatoriu pentru magazinele din România, care vor fi dezavantajate față de cele străine. Vor scădea vânzările, oamenii se vor reorienta către site-uri străine și nu se va mai colecta nici ce se colectează acum ca taxe”, avertizează Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).

Mai exact, oamenii vor comanda mai multe bunuri pe Amazon, Temu, Shein etc. în loc de retailerii online din România.

De asemenea, chiar dacă pentru consumatori, CNP-ul fiscal este opțional, faptul că pentru firme devine obligatoriu de la anul va face acest lucru obligatoriu și pentru persoane fizice, susține Pelivan.

„Sistemul este momentan opțional, dar de la 1 ianuarie 2025, sistemul E-Factura va fi obligatoriu în relația dintre persoanele juridice și persoanele fizice. Astfel că din 2025 va fi practic obligatoriu, pentru că sistemul nu permite persoanelor juridice să urce în sistemul ANAF facturi fără cod personal. În comerțul online, toate plățile au trasabilitate, nu aici este evaziunea”, arată Pelivan.

Ademeniți cu deduceri fiscale

„Ni s-a spus că la bază este un sistem de origine portugheză. După achiziții, persoanele vor putea la final de an să beneficieze de o serie de deduceri fiscale”, continuă oficialul.

Practic, este nevoie ca persoanele fizice să aibă CNP-ul sau codul fiscal trecute pe facturi pentru a beneficia de deduceri fiscale. Iar în final, fiscalizarea va ajuta și statul la reducerea evaziunii și încasări mai mari la buget.

„Marea problemă este că nu avem imaginea de ansamblu, nu există puse în dezbatere și aceste prevederi. Experiența actuală ne arată că lucrurile sunt mai rele în practică. În forma actuală nu suntem de acord”, punctează directorul executiv al asociației ce reprezintă magazinele online.

Contabilii au protestat recent în stradă din cauza măsurilor fiscale privind E-Factura și E-TVA, acuzând „haosul din legislația fiscală”.

Critici dure din opoziție

Și opoziția a criticat dur propunerile. Elena Lasconi, președintele USR, cere demiterea lui Marcel Boloș, ministrul liberal al finanțelor.

„Domnule prim-ministru, trimiteţi-l acasă pe ministrul finanţelor! Avem ziua şi măsura fiscală prin care acest guvern îi sărăceşte şi mai mult pe români, îi umileşte şi mai mult pe antreprenori”, a scris Lasconi pe Facebook.

Aceasta acuză că sistemele E-Factura și E-TVA cresc birocrația.

De asemenea, AUR a criticat direct măsura, afirmând că Fiscul va taxa suplimentar unele sume.

„Ministerul Finanțelor ne oferă un nou exemplu de intruziune a statului în viața privată prin propunerea de introducere a CNP-ului fiscal pentru persoane fizice. Acest așa-zis instrument de combatere a evaziunii fiscale nu este nimic altceva decât un mecanism prin care statul dorește să știe cu exactitate cum, unde și pe ce cheltuim banii”, punctează AUR pe pagina sa de Facebook.

„Ne îndreptăm către un viitor în care fiecare leu cheltuit va fi monitorizat și, dacă se va considera că vom cheltui mai mult decât producem, ANAF va interveni și va taxa cu 70% ceea ce nu se justifică”, acuză AUR.

Partidul critică și limitarea plăților în numerar.

Ce spune Boloș

De partea cealaltă, Marcel Boloș – ministrul finanțelor – spune că și alte țări au sisteme similare.

„Nu este un model pe care România l-a inventat, este un model care este practicat în ţările membre ale UE, este discutat cu Banca Mondială pentru întreaga strategie a gapului de impozite şi taxe şi este în favoarea mediului de afaceri”, a spus acesta, conform Digi24.

Împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri am dezbătut problema acelui cod de identificare fiscală, pentru că mediul de afaceri este cel care are un prim interes ca să eliminăm din concurenţă pe cei neloiali şi pentru cei care sunt corecţi şi cinstiţi în piaţă şi îşi plătesc impozitele şi taxele este o prioritate ca toată lumea să devină cinstită. Altminteri, cei care nu îşi plătesc impozitele şi taxele devin un competitor neloial în piaţă”, a spus acesta la Antena 3.

Oficialul a mai precizat că proiectul respectă GDPR – regulamentul european privind viața privată și legislația în domeniu.

Urmărește-ne pe Google News