La începutul anului școlar 2019-2020, elevii nu vor avea manuale pe bănci, mulți dintre ei nu vor primi corn și lapte și în doar 30% din unitățile de învățământ din țară există cabinete medicale.
1. Elevii nu vor primi cornul și laptele din cauza licitațiilor
întârziate
Doar 20 de județe din 41 au demarat licitație pentru pachete alimentare în școli (din produse de panificație, lactate, fructe și legume), potrivit datelor consultate de Libertatea pe site-ul de licitații publice. Asta, în condițiile în care unul din 11 copii merge la culcare flămând, după cum arată statisticile World Vision.
Pe lista
consiliilor județene care au demarat licitația figurează Municipiul București (cu
sectoarele 2 și 3), Iași, Bacău, Ilfov, Constanța, Bistrița Năsăud (doar pentru
produse de panificație), Brăila, Prahova, Vaslui, Maramureș, Caraș Severin,
Satu Mare, Mureș, Brașov, Dolj, Tulcea, Botoșani, Mehedinți, Sibiu, Sălaj și
Alba. Lista se oprește aici.
De altfel,
Consiliul Național al Elevilor (CNE) a reclamat, anul trecut, că în 10 județe școlarii
nu primesc alimente din cauza lipsei de interes a autorităților județene.
“Este
responsabilitatea consiliilor județene care întârzie licitațiile pentru
contractele de achiziție și distribuire în școli. Din păcate, nu este primul an
școlar în care elevii nu beneficiază la timp de corn și lapte din același motiv”,
declara în 2018 Petru Apostoaia, președintele CNE, pentru Adevărul.
2. Paza elevilor nu este asigurată în 34% din școli
Siguranța elevilor
nu este asigurată nici de paznici, nici prin camere video în 6.365 de școli,
adică 34% din clădirile unităților de învățământ, potrivit Ministerului de Interne.
De cealaltă
parte, doar 18% dintre clădirile cu utilitate școlară sunt supravegheate atât
cu paznici, cât și cu sisteme de monitorizare video.
Responsabilitatea
în acest caz ține tot de consiliile județene, potrivit Legii nr. 35/2007
privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Numai că autoritățile
spun că n-au buget pentru protecția elevilor, și-atunci, cel mai probabil, școlile
vor cere și anul acesta bani de la părinți, deși e ilegal.
“La începutul
fiecărui semestru, elevilor și părinților le este încă solicitat să contribuie
cu bani la fondul școlii, fie în mod explicit, fie sub denumirea de donație,
bani care ulterior sunt folosiți pentru asigurarea pazei”, explică reprezentanții
elevilor.
3. Doar 30% din școli au cabinete medicale generale
Doar 1.902 școli
aveau cabinete medicale generale în 2018, adică 30% din totalul unităților școlare,
potrivit datelor INS. Dintre acestea, 1.884 erau în mediul urban și doar 18 în
mediul rural.
Deficitul de
cabinete nu este singura hibă de ordin medical din sistemul de învățământ. În
2017 erau 821 de medici școlari raportați la 3.000.000 de elevi. Asta înseamnă
un singur medic școlar la 3.654 de elevi.
4. Manualele nu vor fi pe băncile elevilor la începutul
anului școlar
Elevii care vor
intra anul acesta în clasa a VII-a vor primi manualele cu trei săptămâni
întârziere, potrivit directorilor de edituri.
Vorbim de generația
care din clasa I învață după manuale noi, dar care în nici un an nu a avut
manualele pe bancă în prima zi de școală, din cauza licitațiilor demarate
tardiv de Ministerul Educației și a numărului mare de contestații depuse de
edituri. Contestații întemeiate, de cele mai multe ori, potrivit Centrului Național
de Evaluare și Examinare, instituție subordonată aceluiași minister.
“Noi facem eforturi supraomenești ca să livrăm manualele la timp. ” , a punctat Dan Iacob, directorul Editurii Art, una dintre marile câștigătoare ale licitației pentru manuale și reprezentantul Asociației Editorilor din România (AER).
Imaginați-vă că ne-au acordat doar o lună să facem manualele, dar prima evaluare a experților de la minister a durat aproximativ două luni”
Dan Iacob, directorul Editurii Art
Iacob adaugă că
programa școlară pentru clasa a VII-a a fost adoptată încă din primăvara anului
2017, deci Ministerul Educației putea să demareze licitația de mai bine de doi
ani, însă a făcut-o doar în martie 2019.
“Deși licitația de anul acesta poate fi considerată un real progres față de licitațiile din anii trecuți, pentru ca realizarea manualelor de clasa a VIII-a să se desfășoare în condiții optime ar fi de dorit ca ministerul să declanșeze procedurile încă din toamna asta”, a mai subliniat reprezentantul AER.
5. Profesorii cu note sub 5 vor preda în continuare copiilor
După ce, în
ultimul său mandat la șefia Ministerului Educației, Ecaterina Andronescu anunțase
că profesorii care au luat sub 5 la titularizare nu mai pot intra la catedră,
secretarul de stat Florian Lixandru a dat un ordin prin care s-a revenit la
situația anterioară.
Astfel, cei 8.000 de dascăli care au luat sub 5 sau au ieșit din sala de examen la titularizare vor putea preda, dacă iau alte concursuri organizate la nivelul școlii, precum suplinirea sau ocuparea unui post direct la școală. Iar posturi, cel puțin de suplinitori, sunt destule în sistem.
Conform datelor transmise de Ministerul Educației la solicitarea
Libertatea, în 2019 au fost scoase la concurs 61.235 de posturi. Dintre
acestea, 4.319 sunt pe perioadă nedeterminată (pentru titulari), iar 59.616, pe
perioadă determinată (pentru suplinitori).
În plus, numărul
mult mai mare de posturi disponibile de suplinitori comparativ cu cel pentru
titulari ne arată perpetuarea unei realități nedrepte pentru profesorii tineri.
Cei care vor să intre în sistem trebuie să se mulțumească doar cu posturi
valabile până când se întoarce profesorul titular “să-și revendice” locul.
6. Câte școli mai au WC-ul în curte în 2019
1.180 de școli au
rămas cu WC-uri în curte, potrivit datelor Ministerului Educației. Dintre
acestea, 858 au fost cuprinse în HG 363/2019 prin care se asigură finanțare de
64.900.000 de lei pentru lucrări de reabilitare. Hotărârea a fost dată la
scurtă vreme după ce un copil de 3 ani a murit în urma unei căzături în fosa
septică a unei școli din județul Iași.