Bilanțul DNA pe anul 2017, prezentat de Laura Codruța Kovesi

  • E un moment în care analizăm ce am făcut bine, ce nu am făcut bine și ce am greșit. Analiza noastră poate fi utilă pentru fundamnetarea unor decizii privind reducerea corupției
  • 2017 a fost un an dificil. Demersul luptei anticorupție a fost pus puternic sub semnul întrebării. Bugetele publice sunt în continuare devalizate de corupție. Ne punem întrebări dacă sunt necesare și alte măsuri
  • Anul trecut, aproximativ 1000 de inculpați au fost trimis în judecată. DNA se ocupă doar de corupția la nivel înalt. O treime din inculpații trimiși în judecată au avut funcții de conducere: 3 miniștri, 5 deputați, un senator, un fost președinte al Camerei Deputaților, un secretar general au fost trimiși în judecată
  • Aceste cifre ne arată că de cele mai multe ori cei care comit infracțiuni de corupție au că principale atribuții gestionarea bugetelor publice
  • DNA a identificat manageri die spitale care iau mită de la furnizori de bunuri și servicii, se iau comisione de milioane de euro
  • Anul trecut, investigațiile privind frauda cu fondurie UE s-au dublat. În cele mai multe cazuri e vorba de fraudarea fondurilor pentru comunitățile rurale, cele mai sărace
  • CCR a pronunțat în 2016 o decizie privind abuzul în serviciu. Ca procurori, respectăm decizia CCR și în situațiile în care se produc prejudicii prin încălcarea legislației secundare, noi nu mai putem reține răspunderea penală. Au fost închise 275 de dosare, cu prejudicii de 148 milioane euro
  • În câte din aceste dosare, închise ca efect al CCR, alte instituții au demarat proceduri pentru răspundere civilă? Există interes la alte instituții pentru recuperarea acestor bani pierduți?
  • O altă situație gravă: în multe din cauzele investigate, există situații în care reprezentanții instituțiilor publice nu se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciilor
  • 189 de inculpați au fost trimiși în judecată anul trecut pentru abuz în serviciu, 85 milioane de euro prejudicii estimate
  • E foarte dificil să faci anchetă într-un dosar cu fapte comise acum 9-10, cu toate acestea am reușit Un procuror trebuie să finalizeze ancheta în termen rezonabil. În 2017 am identificat două dosare cu prescriere, iar această situație a fost imputabilă unui procuror, și am sesizat Inspecția Judiciară
  • Anchetele noastre dovedesc că, în ce privește corupția în instituțiile publice, se repetă prin aceleași acțiuni. De aceea am înființat un compartiment
  • În 2017, DNA a avut de soluționat peste 11.000 dosare. Deși aproximativ 100 de procurori fac investigații efective, s-au soluționat circa 3.800 dosare. E cel mai mare număr anual de la înființarea instituției. Aceste cifre ne arată că nu putem soluționa într-un an toate dosarele. Avem probatorii complexe, care necesită mult timp. Am audiat peste 23.000 de persoane, o medie de 85 persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente
  • Un dosar cu peste 1.000 de martori, 75 de suspecți, peste 135 de ridicări de documente, verificate 27 de societăți comerciale, peste 64 de măsuri asigurătorii pentru prejudiciu de 2,8 milioane euro. Acest dosar are peste 45.000 de file. E un singur dosar, iar procurorul acesta mai are încă 75 de dosare
  • La finalul anului au rămas nesoluționate peste 6.000 de cauze. Nu ne alegem dosarele, avem obligația să investigăm toate faptele sesizate, de competența DNA
  • În 2017, 713 inculpați condamnați. 28 de primari, 38 de directori de instituții publice, un senator
  • Nu putem să vorbim despre activitatea din anul 2017 fără să arătăm provocările pe care le-am avut: încercările de modificare a legislației și atacurile fără precedent la adresa noastră și a activității noastre.
    Au existat încercări în 2017 de a modifica legislația în sensul dezincriminării unor fapte, al eliminării unor instrumente legale investigative sau modificarea statutului procurorului.
  • Am criticat în mod transparent și argumentat aceste modificări. Am publicat opiniile și argumentele noastre, le-am trimis procurorului general, Consiliului Superior al Magistraturii. Vom continua să facem același lucru dacă vor exista și alte încercări. Noi nu facem legea. Noi o aplicăm. Dar avem datoria de a spune ce riscuri sunt dacă anumite modificări legislative intră în vigoare.
  • Ne opunem slăbirii legislației.
    Ne opunem eliminării garanției legale a independenței procurorului.
    Ne opunem eliminării dispozițiilor legale care ne ajută să investigăm fapte grave care afectează societatea.
    Pledoaria noastră este pentru o legislație stabilă. Pledoaria noastră este pentru o legislație în care procurorii să fie independenți.
  • Independența procurorilor este o valoare incoruptibilă.
  • Prioritățile noastre pentru anul 2018 sunt:
    • soluționarea cauzelor vechi
    • investigarea fraudelor cu fonduri europene
    • investigarea fraudelor în achiziții publice
    • recuperarea prejudiciilor
    • creșterea standardelor de calitate în activitatea de urmărire penală și în susținerea cauzelor în instanță.

Discursul președintelui Klaus Iohannis la bilanțul DNA pe anul 2017

  • Felicitări în primul rând pentru întreaga activitate desfășurată anul trercut. Am ascultat cu interes, cifrele nu mint, cifrele sunt reci, obiective.
  • În 2017, au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016 și au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inclupați.
  • Pe baza rechizitoriilor DNA, instanțele au condamat 713 inculpați, ponderea achităților, 12%, o pătrime, ca efect al deciziei prin care abuzul în serviciu a fost limitat doar la încălcarea legii și nu în funcție de actele normative
  • Toate acestea arată că DNA este o instituție care funcționează eficient și este de ani buni în prima linie anticorupție. Cotrar unei evaluări subiective, tendențioasă și parțială prezentată de cineva săptămâna trecută, eficiența DNA este departe de a fi contestată
  • Media, 100 și ceva de dosare de fieacre procuror. DNA, ca parte a Ministerului Public, și justiția în ansamblul vindecă România de corupție. Din păcate, însă, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării și manipulare, pentru a decredibiliza activitatea DNA și încercarea clară de a subordona justiția, politicului
  • Inadmisibil. Niște inculpați și niște condamnați penal, după ce au fost prinși de instituțiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a discredita pe aceea care i-au cercetat. Dar așa cum spune un proverb românesc, minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă
  • Toate aceste acțiuni concentrate în spațiul mediatic nu au șanse de reușită, cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puteerea înseamnă privilegii și se exercită prin abuz. Spre nenorocul lor, democrația s-a consolidat în România, justiția este acum independentă și eficientă, iar spirirul civic al societății românești se manifestă în ultima vreme cu mult curaj. Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou și vechi, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei țări și cei care se gândesc la propriul viitor va câștiga România europeană
  • Președintele ICCJ, Cristina Tarcea, la bilanțul DNA pe anul 2017
  • Nu ma pot abține să nu precizez că particip la al cincilea bilanț al DNA, dar parcă în alți ani masa de la prezidiu era mai plină și mai încăpătoare.
  • Datorita vremii mi-am pus pentru prima oară întrebarea dacă președintele ICCJ trebuie sa participe la bilanțul DNA. Am ales opțiunea cea mai protectoare și comodă, sau opțiunea mai puțin protectoare și am spus „da”. Am ales varianta cel mai puțin comodă.
  • Trăim un moment în care o Românie întreagă parcurge un curs intensiv de drept. Curs dat de persoane care au cauze și de persoane care nu au terminat vreodată dreptul.
  • Tuturor cursanților aș dori sa le reamintesc că dreptul înseamnă în primul rand morală. De aceea, din punctul meu de vedere, persoanele și interesele care nu au de-a face cu morala nu au ce căuta în înfăptuirea actului de justiţie
  • Ultimul an a dovedit din plin cat de mult rău pot face comportament inadecvate sau nelegale care jonglează cu justiția
  • Judecătorul trebuie sa fie un arbitru mut. El vorbește la final când pronunța. Cu toate astea judecătorul nu se poate prevala de rezerva asupra actului de dreptate pe care e chemat sa îl facă. El nu poate privi pasiv momentele de criză din Justitie
  • Tot ce e în interesul Justitiei e și în interesul judecătorului. E în interesul lui ca dosarele aduse la judecată să fie făcute de procurori competenți și cu o reputație mai presus de orice îndoială
  • Eu nu fac greșeala de a pune egal între judecător și avocat
  • Tocmai pentru asta nu pot sa nu observ și să subliniez cât de important e pentru Ministerul public sa își exercite atribuțiile prin procurori competenți
  • Înlăturând tot ce e minciună și manipulare în spațiul public e momentul să observăm obiectiv și imparțial cauzele din sistem iar cele ce ni inspira încredere sa fie înlăturate
  • Nu ne putem preface cu nu vedem sămânța neîncrederii ce a fost sadică începe să dea roade. Aș dori din suflet ca atacurile din ultima perioada să nu aibă ca rezultat intimidarea celor care fac dreptate
  • Doar o societate curată e cheia succesului în calea spre o democrație eficientă
  • Folosesc cuvântul încredere pentru ca oamenii simpli și onești nu-și doresc altceva decât dreptate socială. Toate reformele și revoluțiile și-n acest sistem judiciar au omis tocmai simplul cetățean. Trebuie păstrată speranța oamenilor la o justitie dreaptă
  • Au aceeași obligație și celelalte puteri ale statului. Să lase legea și procurorul să facă dreptate și nu să modifice legea. Vor fi voci ce vor contraargumente ca independența procurorilor nu e prevăzută de Constituie. Dar întreb dacă mai poate fi eficient un procuror care nu este independent?
  • Fac un apel simplu. Fiți eficienți. Procurorul, ca și judecătorul, nu trebuie să-și dorească să fie perfect. A fi perfect înseamnă atenția la formă și nu la fond. Eficiența atrage după sine și încrederea și ideea ca s-a făcut dreptate

Vicepreședintele CSM Codruț Olaru, la bilanțul DNA pe anul 2017

  • În contextul în care lupta împotriva corupției va rămâne pentru mult timp un obiectiv prioritar trebuie ca DNA să rămână vectorul de imagine. Preocuparea constantă a CSM pentru susținerea măsurilor de combatere a corupției trebuie reținută
  • Apreciez personal că reformarea sistemului judiciar actual, cooperarea cu profesiile juridice și o pregătire profesională și continuă specializată în aceasta direcție, temporal vorbind, bilanțul DNA are loc într-o perioadă delicată
  • M-aș referi la aria de compentență a CSM, promovarea unor acțiuni față de unii procurori DNA. Într-un caz s-a dispus sancțiunea maximă, excluderea din magistratură
  • Chiar dacă în acest caz CSM și-a îndeplinit responsabilități ce le reveneau. Acest gen de manifestări sunt cazuri izolate iar restul procurorilor își fac treaba cu buna credință
  • Al doilea aspect e mediatizarea excesivă a unor activități DNA ce ar arăta pretinse încălcări ale legii sau ale deontologiei. S-au admis numeroase acțiuni de apărare a reputație profesionale a unor magistrați. Deși e o acțiune fără impact major, insist ca atunci când simțiți că vă este afectată independența și imaginea apelați la CSM
  • Referitor la propunerea de revocare a procurorului șef al DNA, cunoașteți ca Secţia pentru procurori a avizat negativ. Fără a intra în motivare vreau să spun public ca s-au avut în vedere hotărârea anterioară a CSM care statua o activitate bună a DNA, cauze aflate la cercetare disciplinară precum și dosarul aflate în curs de cercetare
  • Asigur mass media că acest aviz nu reprezintă o dovadă de subiectivism a CSM în raport cu procurorii din DNA. Cred că deși pe componența discuțiilor de ieri cererea de revocare a șefei DNA trebuie sa reflecte și în viziunea DNA doua întrebări. E activitatea DNA perfectă sau pot fi identificate chestiuni ce trebuie corectate?
  • Eficiența sau ineficienţa unui procuror-șef reprezintă în egală măsura eficienta sau ineficienţa structurii pe care o conduce
  • Felicitări pentru activitatea din cursul anului 2017
    Vreau să vă sigur de sprijinul CSM pentru realizarea tuturor obiectivelor profesionale

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, la bilanțul DNA pe anul 2017

  • După cum vedem corupția rămâne în continuare un fenomen mai actual ca oricând. Și nu e un brand românesc cum sugerează unii comentatori. Nu, ea e un brand mondial.
  • Spre onoarea ei, România a reușit să-și realizeze structura anticorupție denumita DNA
  • Nu exagerez și nu spun de la mine evaluări ce pot fi interpretate ca fiind subiective
  • În rapoarte întocmite de experții europeni până în prezent DNA a fost evaluată ca fiind între primele structuri europene pentru schimburi de bune practici
  • Examinând calitatea inculpaților observăm că majoritatea au calitate de demnitari. DNA își face datoria în conformitate cu competențele sale
  • Se insinuează în public ca magistrații nu răspund. Sau se vrea să răspundă anumiți magistrați care au dat anumite soluții? Că nu e foarte clar? Magistrații au răspuns mereu, inclusiv penal
  • Cine afirma ca procurorii afirma doresc cu orice preț condamnarea cuiva, să ne spună și noua cine a comis fapte. Tot ce e în presa s-a înregistrat și se cercetează. Penal, disciplinar, intern
  • Doresc mai pun că o prioritate a Ministerului Public o mai reprezintă respectarea drepturilor fundamentale la imagine și al prezumției de nevinovăție ale inculpaților

UPDATE ora 11:57. La prezentarea bilanțului DNA au ajuns deja Laura Codruța Kovesi, președintele Klaus Iohannis, ambasadori, printre care Hank Klemm, procurorul general al României, vicepreședintele CSM Codruț Olaru etc. Ministrul Justiției nu este prezent. Președintele Klaus Iohannis a zis, în momentul în care a ajuns la Cercul Militar, că „suntem departe de o revocare”.

Bilanțul DNA pe anul 2017 va fi prezentat la o zi după ce Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ cererii de revocare a șefei DNA, depusă de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Avizul CSM este, însă, unul consultativ, iar decizia revocării Laurei Codruța Kovesi îi revine președintelui Klaus Iohannis.

„Am decis respingerea solicitării ministrului Justiției cu privire la posibilitatea revocării din funcție a procurorului-șef al DNA. În zilele următoare, hotărârea va fi transmisă decidenților. Motivarea va fi una amplă, asumată și în mod categoric una de ordin tehnic”, a spus vicepreședintele CSM, Codruț Olaru.

În ședința de marți, 27 februarie, a CSM, ministrul Tudorel Toader i-a reproșat șefei DNA faptul că miercuri va prezenta bilanțul DNA pe anul 2017 fără ca acesta să ajungă și la el înainte.

Toader și Kovesi şi-au prezentat punctele de vedere, în cadrul şedinţei de la CSM, ministrul Justiției prezentând, încă o dată, cele 20 de argumente pentru care a făcut propunerea de revocare a șefei DNA.

În replică, Laura Codruţa Kovesi a afirmat că motivele invocate de ministru sunt „nereale, nedovedite în niciun fel, netemeinice şi unele dintre ele sunt simple susţineri care nu se confirmă cu nimic din realitate”.

Tudorel Toader a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi, în data de 22 februarie, când a prezentat – la sediul Ministerului Justiției – raportul privind activitatea DNA. El a acuzat-o pe șefa DNA de ”acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”.

Laura Codruța Kovesi răspunde acuzațiilor din raportul lui Tudorel Toader. „Criticarea unui proiect de lege nu reprezintă un motiv de revocare”

 
 

Urmărește-ne pe Google News