Mulți oameni care mor în timp ce sunt infectați cu SARS-CoV-2 nu sunt niciodată testați pentru a confirma infecția și nu intră în totalurile oficiale. În chip similar, unele persoane ale căror decese au fost atribuite Covid-19 au avut alte afecțiuni care ar fi putut oricum să le pună capăt vieții într-un interval de timp similar.

Și cum rămâne cu oamenii care au murit din cauze care pot fi prevenite în timpul pandemiei, pentru că spitalele pline de pacienți cu Covid-19 nu i-au putut trata? Dacă astfel de cazuri sunt numărate, ele trebuie compensate cu decese care nu au avut loc, dar care ar fi avut-o în vremuri normale, precum cele cauzate de gripă sau de poluarea aerului, scrie The Economist.

În loc să încerce să facă distincția între tipurile de decese, abordarea The Economist este să le numere pe toate. Metoda standard de urmărire a modificărilor în rata mortalității totale constă în „decesele în exces”. Mai exact, ei calculat diferența dintre câți oameni au murit într-o anumită regiune într-o anumită perioadă de timp, indiferent de cauză, și câte decese ar fi fost așteptate, dacă nu s-ar fi confruntat cu anumite dezastre, precum o epidemie.

Modelul The Ecomomist spune că există o probabilitate de 95% ca valoarea reală să se afle între 10,2 și 19,3 milioane de decese suplimentare, cu estimare medie de 16,6 milioane de decese. Prin urmare, bilanțul oficial global este, în cel mai bun caz, doar o jumătate din cel real, sau în cel mai rău caz, doar o treime.

România este una din țările care figurează cu o rată de decese în exces foarte mare. Potrivit calculalelor The Economist, decesele în exces sunt între 380 și 420 la 100.000 de locuitori. Potrivit datelor oficiale, România are o rată de 238 de decese la 100.000 de locuitori.

Diferența vizibilă din cazul României nu este însă una suprinzătoare. Libertatea a scris în mai multe rânduri despre numărul semnificativ de decese COVID, care nu au fost raportate către populație.

Valori mai mari pentru decese în exces mai sunt întâlnite în Rusia, Mexic, Peru, Bolivia sau Belarus. Datele analizate de The Economist arată clar că pandemia a dus la moartea mai multor oameni decât sugerează statisticile oficiale. Măsurate prin excesul de decese ca pondere a populației, țările cele mai afectate din lume se află în America Latină.

Numărul deceselor din India ar putea fi de ordinul milioanelor

Deși numărul oficial al deceselor Rusiei sugerează că și-a protejat cetățenii destul de bine, cifrele sale privind mortalitatea totală sugerează că, de fapt, a fost lovită destul de puternic de Covid-19. În mod similar, estimarea este că numărul morților din India este de ordinul milioanelor, mai degrabă decât de sute de mii. La celălalt capăt al tabelului, câteva țări au avut de fapt mai puțini oameni decedați în timpul pandemiei decât în anii precedenți.

Deși statisticile privind decesele în exces sunt este cea mai bună metodă de a analiza efectele reale ale pandemiei, ele sunt doar slab legate de numărul de persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2. Deoarece virusul este mult mai letal pentru persoanele în vârstă decât pentru tineri, numărul deceselor este puternic influențat de structura de vârstă a populației unei țări.

Menținând alți factori constanti, este nevoie de un număr mai mic de infecții pentru a produce un anumit număr de decese în exces în locurile în care mulți oameni au peste 65 de ani decât în acelea în care relativ puțini oameni sunt vulnerabili.

Ca urmare, datele privind decesele în exces pot fi folosite ca un bun indicator al răspândirii Covid-19, doar dacă este luată în considerare și demografia.

Două cauze ar putea însă denatura realitatea când vine vorba de decesele în exces. Prima este că se bazează pe presupunerea că cifrele de exces de mortalitate publicate oficial sunt exacte. Având în vedere perturbarea pe care a provocat-o Covid-19, este plauzibil ca unele guverne să fi schimbat modul în care compilau datele privind decesele totale în timpul pandemiei.

În al doilea rând, majoritatea statelor care raportează statele au economii dezvoltate. Tiparele pe care modelul le detectează în aceste zone ar putea fi astfel un ghid inexact al dinamicii pandemiei în țările sărace. O avertizare similară se aplică estimărilor The Economist pentru țările care au suferit o mulțime de decese în exces din alte motive decât pandemia, cum ar fi războiul sau dezastrele naturale.

 
 

Urmărește-ne pe Google News