Bilanţul Guvernului în 2018: Viorica Dăncilă, mandat-record în fruntea Executivului, ruptură totală cu Palatul Cotroceni, demisii de miniştri şi o remaniere nefinalizată

Premierul Viorica Dăncilă a supravieţuit atât tensiunilor din coaliţia PSD-ALDE, cât şi atacurilor Opoziţiei. Două moţiuni de cenzură au fost depuse pentru demiterea Guvernului, în iunie şi în decembrie, iar ambele s-au finalizat cu înfrângerea Opoziţiei.

Remanierea Guvernului, o ameninţare constantă în 2018. Ţintele – miniştrii care au pierdut susţinerea partidului

În 2018, Guvernul a stat constant sub tensiunea remanierii, mai multe demisii înregistrându-se înainte de decizia finală privind schimbarea Cabinetului. Au plecat de bunăvoie din Guvern patru miniştri: Victor Negrescu – de la Ministerul pentru Afaceri Europene, Valentin Popa – de la Ministerul Educaţiei, Nicolae Burnete – de la Cercetare şi Mihai Fifor – de la Ministerul Apărării.

Remanierea a venit, într-un final, în luna noiembrie şi a cuprins mai puţine ministere decât se vehicula iniţial. Principala ţintă a fost ministrul Dezvoltării Regionale, Paul Stănescu, care şi-a pierdut funcţia după ce s-a declarat, oficial, adversar al liderului PSD, Liviu Dragnea.

Prima remaniere a Guvernului Dăncilă: Marius-Constantin Budăi a fost numit la Ministerul Muncii, în locul Liei Olguţa Vasilescu, propusă la Ministerul Transporturilor, pentru a-l înlocui pe Lucian Şova.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Gabriel Beniamin Leş a ajuns la Ministerul Apărării, Niculae Bădălău a fost numit la Ministerul Economiei, în locul lui Dănuţ Andruşcă, iar Daniel Breaz a preluat portofoliul Culturii, de la George Ivaşcu.

Alexandru Petrescu a fost numit la Ministerul Comunicaţiilor, în locul lui Bogdan Cojocaru, iar Constantin Bogdan Matei, la Ministerul Tineretului şi Sportului, în locul Ioanei Bran.

Iniţial, Ilan Laufer a fost propus la Ministerul Dezvoltării Regionale, în locul lui Paul Stănescu, însă preşedintele a anunţat că nu acceptă numirea lui și nici a Liei Olguţa Vasilescu la Ministerul Transporturilor.

La scurt timp, conducerea PSD s-a reunit de urgenţă şi a făcut noi nominalizări, deşi preşedintele nu semnase revocările din funcţie pentru miniştrii Paul Stănescu şi Lucian Şova. De data aceasta, Lia Olguţa Vasilescu a fost propusă la Dezvoltarea Regional și Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Refuzul preşedintelui de a numi cei doi miniştri a dus la sesizarea Curții Constituționale, care a dat dreptate premierului.

Dăncilă, susţinere totală în partid

Foştii premieri Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose au intrat destul de rapid în dizgraţiile colegilor din partid, la scurt timp după ce au ajuns la Palatul Victoria.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

În schimb, succesoarea lor, Viorica Dăncilă, şi-a păstrat susţinerea conducerii PSD în acest an de mandat, ea fiind şi „mâna dreaptă” a lui Liviu Dragnea la şefia PSD.

Liviu Dragnea și-a arătat clar susținerea prin declarațiile pe care le-a făcut de mai multe ori în acest an.

„O susțin pe Viorica Dăncilă. Acest Guvern nu va pleca că vrea Iohannis. Categoric nu o schimbăm pe doamna Dăncilă. Trebuie să rămână până în 2020 cel puțin, este un premier foarte bun”.

Cu toate acestea, partidul i-a dat şi câteva directive clare, printre care o decizie în privinţa amnistiei şi graţierii.

Relaţia preşedinte-premier: De la apel către „pace politică”, la ameninţări cu plângeri penale şi descinderi la Palatul Victoria

Anul 2018 a fost, în relaţia preşedinte-premier, o confruntare constantă. În final, premierul a făcut apel la „pace politică” pentru cele şase luni în care România preia preşedinţia Consiliului UE.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea că nu va face niciodată pace cu PSD şi cu Guvernul.

Anul de mandat al Guvernului Dăncilă a adus  şi o altă premieră: preşedintele a mers la Palatul Victoria, unde a prezidat o şedinţă a Executivului. Asta după ce PSD a dat sarcină Guvernului şi premierului Viorica Dăncilă să dea „amnistia şi graţierea”.

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump conduce: statele-cheie, așteptate să decidă câștigătorul

Moțiunea de cenzură, fără succes pentru Opoziție, dar un prilej pentru premier să prezinte realizările Guvernului

Primul-ministru Viorica Dăncilă spunea, la ultima moţiune de cenzură, că în acest an „investițiile străine directe au atins cea mai ridicată valoare de după criză: 4,6 miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult față de aceeași perioadă din 2017.

Alte cifre anunţate de premier:

• 54 de obiective pentru alimentare cu apă din 25 de judeţe;
• 37 de reţele de canalizare în 27 de judeţe;
• drumuri judeţene reabilitate în judeţele Bacău, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Giurgiu, Ilfov, Olt, Satu Mare şi Teleorman, precum şi 185 de drumuri comunale şi străzi din 14 judeţe;
• 48 de creşe şi grădiniţe, 117 şcoli și 6 unităţi sanitare reabilitate.

Premierul mai spunea că au fost finalizate investiţii în iluminatul public din 40 de localităţi din 18 judeţe și că s-au modernizat 144  de kilometri de cale ferată.

La kilometri de autostradă finalizați în 2018, premierul anunța în plenul Parlamentului:

• Autostrada Sebeş – Turda lotul 3, (12,5 km)
• Autostrada Sebeş – Turda lotul 4 (16,3 km)
• Autostrada Gilău – Nădăşelu (9,7 km)
• Autostrada Bucureşti – Ploieşti – Nod centură Bucureşti, Nod Moara Vlăsiei şi intrarea în Bucureşti (7 km)
• Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş lotul 2 (10,1 km)
• Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş  – lotul 1 (3,6 km)
• Lotul 2 Iernut – Chetani (1,2 km)

Tot în 2018, potrivit datelor prezentate de premier, s-au semnat contracte pentru 331 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, la care vor putea începe lucrările de construcţii din a doua parte a anului 2019.

Guvernul spune că a finalizat şi prima etapă a procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, la care s-au înscris cinci consorţii de mari firme internaţionale.

În 2018 a fost finalizată și Magistrala 4 de metrou, pe secțiunea Parc Bazilescu – Străulești.

FOTO: HEPTA / MEDIAFAX FOTO

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News