Preşedintele a atras atenţia asupra actualului context internaţional, caracterizat de provocări la adresa securităţii globale şi regionale „fără precedent” după sfârşitul Războiului Rece.
„Într-un astfel de context, devine cu atât mai important pentru România să-şi dezvolte direcţiile pe care îşi fundamentează politica externă. În acest sens, pentru noi rămân prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi construirea unui profil mai puternic în NATO şi Uniunea Europeană, ca piloni strategici pentru garantarea securităţii ţării noastre”, a spus şeful statului.
Iohannis a mai arătat că este astfel de nevoie de o consolidare a cooperării în cadrul NATO şi UE, apreciind recentele decizii ale Uniunii, precum şi cele ale Alianţei, de la ultimul summit, precum consolidarea prezenţei la Marea Neagră.
„Cu toţii ne dorim ca România să fie o ţară puternică şi respectată în Europa şi în lume. Ţara noastră a dovedit că poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atât prin măsuri de politică externă, cât şi prin măsuri care vizează creşterea capacităţii operaţionale a armatei. Un stat capătă credibilitate strategică internaţională dacă are o armată puternică. Avem nevoie de o armată bine dotată şi instruită”, a continuat Iohannis, referitor la respectarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.
Grindeanu: Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani
Premierul Sorin Grindeanu a declarat la bilanţul Ministerului Naţional al Apărării, că, în prezent, contextul geopolitic este ”de departe cel mai complicat”.
El a subliniat că într-un mediu de securitate tensionat apărarea contează şi devine din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională, iar în acest context, printre obiectivele Guvernului se află şi dezvoltarea capabilităţilor pentru contracararea eficientă a ameninţărilor asimetrice şi hibride.
”Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani. Pe de o parte, anexarea Crimeei a reprezentat acum trei ani o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră la adresa securităţii euro-atlantice. Pe de altă parte, regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord este caracterizată de o intensificare a instabilităţii şi a terorismului. Statul Islamic a devenit o ameninţare pentru întreaga regiune şi a demonstrat, din păcate, potenţialul de a afecta inclusiv statele europene”, declarat premierul Sorin Grindeanu la bilanţul MApN.
El a subliniat că într-un ”mediu de securitate tensionat”, în care se întâlneşte o combinaţie îngrijorătoare de riscuri şi ameninţări tot mai complexe, apărarea contează şi devine din ce în ce mai importantă în ecuaţia de securitate naţională.
Șeful Executivului a afirmat că un pilon important al construcţiei priorităţilor la nivelul apărării se regăseşte în Programul de Guvernare 2017-2020, ”care identifică drept direcţii fundamentale ale apărării participarea la apărarea colectivă a aliaţilor în cadrul NATO şi UE, participarea la misiuni şi operaţii sub egida organizaţiilor internaţionale, consolidarea capacităţii naţionale de apărare, respectiv consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA”.
Grindeanu a reafirmat și angajamentul ”ferm” al Guvernului pentru realizarea obiectivelor politicii de apărare şi pentru succesul modernizării şi consolidării forţelor armate române.
Dragnea: 2% din PIB pentru Apărare reprezintă doar minimum ce trebuie alocat în următorii 10 ani
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, în cadrul prezentării bilanţului MApN pe anul 2016, că cele două procente alocate începând cu 2017 pentru apărare reprezintă minimum ce trebuie respectat cel puţin în următorii 10 ani de către România.
„Este o realitate care va aduce ţării noastre începând cu acest an un important surplus de capabilitate pentru a-şi consolida statutul de furnizor de securitate serios şi încredere”, a afirmat el.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că România nu a avut şi nici nu va avea „fluctuaţii” în respectarea angajamentelor asumate în plan european şi internaţional, iar acest procent din PIB trebuie alocat şi în anii următori. „2% din PIB reprezintă doar minimum ce trebuie alocat pentru apărare în următorii 10 ani”, a spus liderul PSD.
Dragnea a vorbit şi despre nevoia revitalizării industriei de apărare autohtone, angajându-se că Executivul se va preocupa şi de acest subiect, aşa cum a anunţat prin programul de guvernare.
Ministrul Apărării: Anul 2017 va fi anul înzestrării Armatei Române
Ministrul Apărării, Gabriel Leș a declarat că anul 2016 a fost unul de pregătire pentru Armata Română, însă în 2017 cuvântul de ordine va fi înzestrarea.
„După subfinanţare critică a apărării, bugetul MApN este începând cu acest an de 2%. Este pentru prima dată când planurile mari se găsesc în concordaţă cu alocările bugetare. Vom cheltui banii în mod transparent”, a spus ministrul Leş, la bilanţul activităţii instituţiei pe 2016.
Sursa Foto: Presidency.ro