Bilanţul partidelor în 2018: Dacian Cioloş a primit un partid „la cheie”, PNL şi USR au avut acţiuni comune în Parlament, PMP şi-a schimbat preşedintele

Partidul Pro România, al lui Victor Ponta, a reuşit să atragă mai mulţi parlamentari de la PSD, iar o nouă formaţiune a apărut pe scena politică, PLUS, a fostului premier Dacian Cioloş.

PMP a pierdut  teren în Legislativ, din cauza traseismului politic şi și-a schimbat liderul, Traian Băsescu predând ştafeta lui Eugen Tomac.

PSD, majoritate fragilă în Camera Deputaţilor, după ce mai mulţi deputaţi au plecat la partidul lui Victor Ponta

Patru deputați social-democraţi și-au anunțat, pe 3 decembrie, plecarea la Partidul Pro România, condus de fostul premier și lider PSD Victor Ponta: Mihai Valentin Popa, Mihai Mohaci, Ion Spânu şi Ion Mocioalcă, acesta din urmă fiind lider al PSD Caraș-Severin, considerat unul dintre „baronii” social-democrați.

Aceștia îi urmau pe Cătălin Nechifor, Gabriela Podaşcu, Mircea Dobre, Nicolae Bănicioiu, Emilia Meiroşi şi Ion Tabugan, care în luna mai au plecat din PSD pentru a se înscrie în formaţiunea lui Victor Ponta.

După plecările din decembrie, grupul PSD din Camera Deputaților a ajuns la 144 de membri.

Împreună cu ALDE, care are 19 membri, coaliția condusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu nu mai controlează majoritatea în Camera Deputaților. Coaliția are 163 de membri, cu doi mai puțin decât este nevoie pentru majoritate.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

PSD este nevoit, astfel, să negocieze cu UDMR şi cu minorităţile pentru legile importante care au votul final la Camera Deputaţilor.

PNL şi USR, acţiuni comune în Parlament: solicitări de revocare din funcţie a lui Liviu Dragnea, moţiune de cenzură împotriva Guvernului

PMP şi USR au început, în 2018, să colaboreze pe probleme punctuale. Astfel, la finalul sesiunii din iarnă, cele două partide au cerut, împreună, revocarea lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a vicepreşedinţilor Florin Iordache şi Eugen Nicolicea.

Cele două partide au semnat, la comun, şi moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă, care nu a avut succes în Parlament.

Liderul PNL, contestat după implicarea în Referendumul pentru familia tradiţională

Liberalii s-au confruntat, în 2018, cu o incertitudine doctrinară, care a produs tensiuni în interiorul partidului. Liderul Ludovic Orban a anunţat că partidul susţine Referendumul pentru familia tradiţională.

În urma eşecului referendumului, mai mulţi lideri din partid au transmis un mesaj, pe paginile de Facebook, în care acuzau actuala conducere că propune o politică retrogradă.

„Conducerea PNL a aruncat partidul într-o nouă aventură și către un nou eșec politic, care ne-a rupt de 70% din electoratul liberal. Conducerea PNL nu unește, ci dezbină. Nu modernizează, ci propune o politica retrogradă. #Ajunge”, era mesajul postat de liberalul Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, dar şi de senatoarea Alina Gorghiu. S-au mai aliat acestora şi parlamentarii Mihai Voicu, Iulia Scântei, Mara Calista şi Cezar Preda.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Liberalii s-au declarat nemulţumiţi şi pentru că nu au fost consultaţi în probleme precum sesizarea penală pe numele premierului Viorica Dăncilă, semnată de Ludovic Orban.

Dacian Cioloş a renunţat la Mişcarea România Împreună şi a primit PLUS

Sfârşitul de an a adus o veste bună pentru fostul premier Dacian Cioloş. Acesta a anunţat recent noul său partid, care este deja înregistrat în Registrul partidelor politice: Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS).

Mişcarea România Împreună (MRI), formaţiunea iniţială, era blocată prin contestaţii la Tribunal, astfel că Cioloş a anunţat că renunţă la dosarul de înregistrare al acestui partid.

Cu un nou partid, Cioloş intră în calcule pentru europarlamentarele din luna mai 2019, când ar putea să participe, pentru prima dată, la alegeri cu partidul său.

USR, primul partid care şi-a anunţat candidaţii la europarlamentare

Uniunea Salvați România a fost primul partid care şi-a finalizat lista celor 43 de candidați care vor reprezenta formațiunea la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

Modalitatea de alegere a candidaţilor a fost una inedită pe scena politică, prin votul celor 5.043 de membri USR, printr-un sistem electronic on-line.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

USR a avut succes şi în lupta cu PSD, prin contestarea la Curtea Constituţională a Codului administrativ.

Codul a fost declarat neconstituţional în ansamblu, anulându-se, astfel, introducerea pensiilor speciale pentru aleşii locali.

PMP, cu un nou preşedinte, dar cu multe dezertări la PSD

PMP şi-a ales, în luna iunie, un nou lider, după ce Traian Băsescu a anunţat că se retrage din fruntea formaţiunii.

În prezența a 2.500 de delegați, Eugen Tomac a fost ales președinte, cu moţiunea „Partidul Mişcarea Populară – Reîntregim România!”.

Congresul a stat sub semnul unirii Republicii Moldova cu țara, Băsescu afirmând că lasă moștenire noii conduceri a formațiunii obiectivul reîntregirii țării. „Simt o eliberare”, a spus Traian Băsescu la finalul congresului.

PMP a înregistrat mai multe dezertări, în acest an. Au plecat la PSD fostul preşedinte executiv Valeriu Steriu, dar şi mai mulţi deputaţi şi senatori, printre care Liviu Balint, Ion Tabugan și Octavian Goga. Adrian Mocanu a plecat și el, dar la ALDE.

Operaţiunea „Racolarea” a avut loc în Parlament, în luna mai. Atunci, PSD a început să negocieze cu PMP pentru ca mai mulţi deputaţi să treacă în tabăra social-democraţilor, iar Victor Ponta a reuşit să rupă deja mai mulţi deputaţi PSD, care au venit de partea sa.

Urmărește-ne pe Google News