ComenteazăCuprins:
„Pe termen scurt, cer bucureștenilor răbdare și solidaritate”, spunea Nicușor Dan în 29 octombrie 2020, ziua în care și-a preluat oficial scaunul de primar.
A intrat în Primăria Capitalei cu o listă neagră de probleme lăsate în urmă de Gabriela Firea. După 12 luni de mandat, acestea au fost doar parțial bifate.
„Bucureștiul, așa cum l-am preluat, era un pacient în comă la terapie intensivă. Singurul lucru pe care poți să-l faci în acest caz a fost stabilizarea acestui oraş”, spunea Nicușor Dan despre datoriile Capitalei, în urmă cu câteva săptămâni. Un discurs pe care l-a tot folosit de când este în fruntea Bucureștiului.
Ce a promis, ce a făcut și ce nu a făcut primarul general? Libertatea a analizat 10 probleme importante cu care s-a confruntat Nicușor Dan de la preluarea mandatului.
1. Aproximativ 30 de kilometri de rețea de termoficare înlocuită
„Iarna următoare o să fie mai bine”, spunea primarul Bucureștiului la sfârșitul lunii septembrie, într-o emisiune la TVR 1, referindu-se la apa caldă și căldura care lipsesc constant din casele bucureștenilor.
Apa caldă a fost o temă importantă în campania electorală. USR promitea atunci că o să rezolve rapid problema. Un lucru ce s-a dovedit imposibil de pus în aplicare.
Și asta pentru că aproape 70% din rețeaua primară este mai veche de 25 de ani. Din acest motiv, regia înregistrează anual pierderi masive și au loc avarii repetate pe conductele termice. Cartiere întregi rămân mereu fără apă caldă și căldură mai multe zile la rând.
Bucureștiul are cel mai mare sistem de termoficare din România, constituind 43% din totalul național. Rețeaua are 954 de kilometri de conducte primare și alți 2.963 de kilometri de rețele termice secundare.
Anul trecut, la începutul lunii noiembrie, Primăria Capitalei a semnat un contract de finanțare prin fonduri europene pentru reabilitarea a 210 kilometri de conducte din rețeaua primară de termoficare, din totalul de 954 de kilometri. O investiție de 1,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde fonduri nerambursabile.
În vară, Nicușor Dan spunea că anul acesta vor fi reabilitați 53 de kilometri de rețea termică primară, cu bani de la bugetul local, urmând ca banii europeni să fie folosiți cel mai probabil de anul viitor.
Planul pe 2021 în ceea ce privește rețeaua de termoficare este însă departe de a fi atins. Doar 10 kilometri de rețea primară și alți 23 de rețea secundară au fost înlocuiți anul acesta. Insuficient ca să facă o diferență în temperatura din casă.
Dar primarul este optimist și spune că până la finalul mandatului său, Bucureștiul va intra „într-o stare de normalitate” din punctul acesta de vedere.
2. Dispar companiile municipale înființate de Firea
Desființarea companiilor municipale – ambiția fostului primar Gabriela Firea – a fost una dintre temele de campanie ale lui Nicușor Dan și unul dintre punctele de pe lista neagră cu care a intrat în primărie.
Din 24 de companii municipale aflate în subordinea PMB, 14 au fost deja desființate, iar 2.700 de angajați au fost disponibilizați, anunța Nicușor Dan la finalul lui august, la bilanțul de 10 luni de mandat.
Aceste companii sunt practic doar niște sosii ale unor direcții și administrații din primărie cu aceleași domenii de activitate.
Alte două urmează să fie și ele desființate, iar patru companii sunt păstrate temporar, până când serviciile pe care le practică vor fi mutate la municipalitate, mai explica atunci edilul. Iluminatul public, de exemplu, sau întreținerea semafoarelor.
Companiile municipale care vor rămâne sunt: STB, Trustul de Clădiri Metropolitane, Energetica Servicii şi Termoenergetica.
3. Parcurile au fost lăsate de izbeliște
De la preluarea mandatului de primar general, Nicușor Dan a decis să taie toate finanțările care se duceau spre compania care asigura întreținerea parcurilor din București. Din lipsă de bani și pentru că ALPAB nu a mai făcut comenzi, spațiile verzi din Capitală au fost lăsate de izbeliște.
Libertatea a relatat pe larg despre Cișmigiu, plin de gunoaie, cu obiecte de artă distruse și poduri dărâmate, dar și despre Herăstrău, cu pavaj distrus și bălării imense. Într-o situație asemănătoare s-a aflat și Parcul Bordei.
Năpădite de buruieni, devenite focare de infecție, parcurile au fost în final curățate de angajații ALPAB, care au primit un ultimatum de la Nicușor Dan la finalul verii.
„Este un test pentru ALPAB. În funcţie de ce vor face săptămânile astea, vom decide dacă în viitor, după ce Compania Parcuri se închide, o să continuăm cu ALPAB, prin muncitori angajaţi sau dacă o să externalizăm”, a spus Nicușor Dan, într-o declaraţie acordată presei în Parcul Cișmigiu. Cu câteva zile înainte, l-a mutat pe șeful ALPAB Bogdan Tănase la Expo Arte și i-a luat locul.
4. Bucureștiul s-a umplut de șobolani
Nici străzile orașului nu au fost mai bine în prima parte a anului. Pentru că au fost disponibilizați angajați inclusiv de la Compania Ecoigienizare, care se ocupa de deratizare și dezinsecție, orașul s-a umplut de căpușe și șobolani. Timp de șase luni nu a mai fost pusă nicio pastilă de otravă în tot Bucureștiul.
Iar consecințele s-au văzut: un tânăr de 26 de ani a ajuns la spital după ce a fost mușcat de un șobolan în apropiere de Parcul Grădina Icoanei.
5. Nu a scăpat de „caracatița” Gabrielei Firea
Să elimine din primărie „caracatița infracțională instaurată de Gabriela Firea” – adică oameni veniți la primărie pe filiera Firea-Pandele, rude sau prieteni de-ai familiei de primari plasați în funcții-cheie – a fost unul dintre obiectivele lui Dan.
În campania electorală, Nicușor Dan a prezentat multe astfel de nume, iar la scurt timp după câștigarea alegerilor, a nominalizat primele două persoane pe care vrea să le dea afară: Ștefan Dumitrașcu, arhitectul-șef al Capitalei, și Adrian Iordache, directorul Direcției Juridic.
Primul a plecat de bunăvoie. Al doilea este încă în funcție.
„În campania electorală am prezentat o – aşa am numit-o – caracatiţă. Din caracatiţa aceea au plecat 25 de oameni – din primărie, subordonate şi companiile din jurul primăriei“, explica Nicuşor Dan, luna trecută, într-un interviu pentru TVR.
6. A suspendat PUZ-urile
Suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale este considerată de Nicușor Dan una dintre cele mai importante decizii. Susținut de majoritatea USR și PNL din Consiliul General, Nicușor Dan a reușit să blocheze pentru un an PUZ-urile pentru sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6.
„Bucureștenii stau de ani buni în trafic din cauza acestui tip de urbanism, cartiere întregi nu au școli din aceeași cauză, sunt zeci de mii de oameni care și-au pus toată agoniseala de-o viață într-o casă și s-au trezit cu un bloc la fereastră”, spunea Nicușor Dan în ședința CGMB în care a obținut „victoria” împotriva PUZ-urilor.
Recent, într-un interviu pentru Hotnews, primarul a declarat că speră ca prefectul să atace în instanță Planurile, mai ales în contextul în care au fost găsite la ele 23 de probleme de legalitate.
7. Niciun proiect de infrastructură nu a fost finalizat
Când și-a preluat mandatul, Nicușor Dan a spus că a găsit datorii de peste 3 miliarde de lei la Primăria Capitalei. Un București „în comă”, a repetat el. Luni bune, municipalitatea a avut conturile blocate, ceea ce înseamnă că nu au putut fi făcute investiții de niciun fel. Asta a dus și la neplata angajaților din companiile municipale.
Lucrările au fost, așadar, întârziate și niciun proiect de infrastructură nu este gata: parcarea park&ride de la Cora Pantelimon (cu termen 1 noiembrie), staţia de epurare de la Glina (abia în 2022), pasajul de la Doamna Ghica (finalul lui 2022), modernizarea pe Prelungirea Ghencea (2023).
8. Traficul, fără soluție
„E perfect posibil ca Bucureștiul să scape de aglomerația sufocantă de pe șosele și să aibă, într-un mandat de patru ani, un transport public eficient și un trafic fluid”, spunea primarul Capitalei, Nicușor Dan, în programul său electoral.
Noul edil a promis o revoluție în materie de mobilitate urbană, cu patru direcții pentru rezolvarea problemelor din trafic: metrou de suprafață, 15 mari parcări în sistem park&ride, extinderea și ecologizarea rețelei de transport STB și semaforizarea inteligentă.
Nicușor Dan mai spunea, la preluarea mandatului, că un sistem complet de management al traficului, care să includă semaforizare inteligentă şi corelaţii cu transportul public, ar putea fi realizat în decurs de doi ani.
Deocamdată, „revoluția în trafic” nu a avut loc. Metroul de suprafață, o investiție prin PNRR, mai așteaptă. Parcări park&ride sunt doar două, una la Străulești, finalizată, și cea de la Cora Pantelimon, aproape gata, ambele începute în mandatul Gabrielei Firea. Semafoare noi au fost instalate doar în cinci intersecții.
Anul trecut, inginerul Michael Horodniceanu, care s-a ocupat de traficul din New York, a vrut să-l consilieze gratuit pe Nicușor Dan, dar spune că edilul nu i-a mai răspuns la telefon după ce a câștigat alegerile, potrivit B365.ro.
Tramvaie noi, anul viitor
Nici infrastructura de transport nu stă mai bine. Vara trecută, un călător a fost rănit de o șină ruptă care a străpuns podeaua tramvaiului. Iar dacă nu ești străpuns de șină, te distrug zgomotul și zdruncinătura vagoanelor, din cauza liniilor învechite, strâmbe și peticite.
Doar puțin peste 6 km de șine de tramvai au fost înlocuiți în ultimii cinci ani în București, potrivit unui răspuns al STB la solicitarea Libertatea.
În mai, Nicușor Dan a semnat un contract cu Astra Vagoane Arad pentru 100 de tramvaie noi, lungi de 36 de metri. Primul tramvai va circula în București abia anul viitor, în august.
Până la primul tramvai nou, de la 1 august au apărut alte schimbări: s-a scumpit călătoria cu transportul în comun.
9. La transparență mai este de lucrat
Un raport al ActiveWatch și Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) arată că primăria încă are probleme cu lipsa de transparență și de comunicare cu cetățenii, un lucru moștenit de la vechea administrație condusă de Gabriela Firea: multe proiecte nu sunt puse în dezbatere publică, dispozițiile de primar nu sunt publicate, iar amendamentele la rectificările de buget sunt citite în ședințe și sunt dificil de urmărit.
Deși chiar Nicușor Dan a promis că va deschide ușile mari ale primăriei pentru cetățeni, un gest simbolic pentru a-și arăta deschiderea către oameni, edilul nu a onorat niciuna dintre cele aproape 700 de cereri de audiență pe care le-a primit de când și-a preluat mandatul.
„Să rezolvăm întâi problemele structurale care afectează mii de oameni”, a fost explicația lui Nicușor Dan.
A făcut, totuși, și câțiva pași importanți. Bugetul Bucureștiului a fost publicat în format editabil și, de asemenea, a oprit apărările municipalității în procesele cu cetățenii pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
10. Renegat de PNL, certat cu USR
Pe 29 octombrie 2020, după ceremonia de depunere a jurământului, Ludovic Orban şi Nicuşor Dan se pregătesc să facă o fotografie pe scările principale din Primăria Generală a Capitalei. Jurnaliştii remarcă acest dialog:
Ludovic Orban: Te recomand.
Nicuşor Dan: Să ştii că tu ai următoarele alegeri.
Ludovic Orban: Bine, recomandă-mă tu pe mine atunci.
Nicuşor Dan a câştigat alegerile pentru Primăria Capitalei candidând independent, dar susţinut de PNL şi de USR PLUS.
Apropierea de Ludovic Orban i-a adus critici din partea premierului Cîțu cu prilejul alegerilor de la PNL București:
„Cu tot respectul, domnule primar general, în 2024 voi susține un candidat liberal la Primăria Generală. Nu vom mai face compromisuri. Compromisurile costă. Astăzi, când merg pe stradă în București, vine lumea și mă întreabă de ce nu este tăiată iarba în nu-știu-ce parc. PNL decontează, deși nu are administrațiile. Nimic nu vă oprea, domnule primar general, să intrați în PNL după ce ați primit susținerea partidului”, i-a reproşat Florin Cîţu lui Dan.
Iar faptul că Nicușor Dan a susținut PNL la alegerile parlamentare din decembrie 2020 i-a afectat și relaţia cu USR PLUS. Dacian Cioloş a reacţionat public atunci, spunând că pentru el este mai important ca primarul să-şi pună în aplicare programul cu care a câştigat primăria, „nu şmecheriile astea politice“.