În ciuda faptului că a su­fe­rit schimbări majo­re faţă de predecesorul său, atât la exterior, cât şi la interior, noul Fiat 500 ră­mâ­ne aceeaşi „ju­că­rie” pentru oameni mari, după care lu­mea în­toar­ce capul pe stradă oriun­de s-ar afla. Cu alte cu­vin­te, este ceea ce se chea­­­mă o ma­şină „de fiţe”. In­serţiile cromate din faţă, ce înca­drea­ză si­gla cons­tructo­rului, jantele sport, tra­pa electrică, dar şi stick-urile specifice bolizilor de curse le dau oamenilor im­presia că au în faţă o maşină de raliu, nicidecum una de oraş. Moto­rul are trei pro­­pul­soa­re, do­uă pe ben­zină, de 1,2 litri – 69 cp, şi de 1,4 litri – 100 CP, şi unul pe mo­torină, de 1,3 litri şi 75 de CP. Noi n-am avut nici cea mai mi­că pro­blemă cu al nos­tru diesel de 1,3 litri, a­t­unci când a fost ne­voie, în nebunia din o­raş, să ne fa­cem loc prin­tre celelalte ma­şini. Şi cum întotdeauna trebuie să existe un dar… nici Fiat 500 nu fa­ce ex­cepţie. Spu­­nem asta pen­t­ru că la interior am întâm­­pi­nat ce­va dificultăţi a­­tunci când ne-am cuplat centurile, în sensul că a trebuit să ne în­tindem destul de mult, iar scaunele sunt destul de înal­te şi de rigide. Nici consu­mul nu ne-a dat pe spate, compu­terul de bord a­ră­tând 9,2 l după 100 de km fă­cuţi în oraş.

De men­ţio­nat to­tuşi că avem un stil de condus mai sportiv şi că am mers la ore de vârf. Ceea ce ne-a făcut să trecem cu vederea aceste mici in­­­­con­ve­ni­en­­­te a fost în­­să sis­te­­mul de sen­­­zori de par­­­ca­­re, vo­la­­nul îm­­bră­cat în pie­­le,   cele 7 air­­­­­­­ba­guri, în echi­pa­rea stan­­­dard, dar şi mi­cile gad­get-uri cu care am fost răsfă­ţaţi.

 
 

Urmărește-ne pe Google News