Povestea bisericii de lemn care adăpostește cămașa de zale a haiducului Pintea

Biserica, care poartă hramul Sfântului Nicolae încă de la început, este considerată, scrie www.voceatransilvaniei.ro, o construcție magnifică pentru epoca sa, având plan dreptunghiular, iar în interior regăsindu-se picturi populare datate din anul 1762, ceea ce a făcut ca lăcaşul Sfânt să fie inclus pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999.

Biserica, ridicată pe o colină deasupra satului, în mijlocul actualului cimitir, este cea mai complexă biserică de lemn cu o astfel de vechime din Maramureş, dimensiunile fiind generoase: lungimea de 18 m, lăţime de 8 metri şi înălţimea turlei de 26 m. Altarul este acoperit cu o semicalotă, acoperisul este din şindrilă cu streaşină dublă, iat turnul clopotniţei are un foişor cu 3 arcade pe fiecare latură.

Ceea ce o face şi mai atractivă pentru turişti este faptul că în interiorul ei se regăsesc o parte din zalele lui Pintea haiducul Maramureşlui, care se spune că şi-a lăsat în grija bisericii cămaşa de zale şi coiful după lupta din 1717 împotriva tătarilor cotropitori. Despre Grigore Pintea din Magoaja 1670-1703, capitan de oaste şi renumit haiduc apărător de libertate şi dreptate pentru cei sărmani s-au scris carţi şi s-au făcut filme.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Pintea este un film românesc din 1976, regizat de Mircea Moldovan, după un scenariu de Vasile Chiriţă şi Dumitru Mureşan. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Nae Ghe. Mazilu, Constantin Diplan, Aristide Teică şi Maria Ploae. Acţiunea filmului se petrece în Maramureş la începutul secolului al XVIII-lea. Ofiţerul român Grigore Pintea (1670-1703) se întoarce in satul natal din Maramureş şi, după ce află că părinţii săi au murit şi alţi săteni au fost schingiuiţi pentru că au protestat împotriva nedreptăţilor săvârşite de oamenii grofului Bartolok, părăseşte armata austriacă şi devine haiduc, folosindu-şi cunoştinţele de tactică şi strategie militară. Cetei sale i se alătură numeroşi ţărani care doreau să scape din robie, iar Pintea reuşeşte să ocupe Cetatea Chioarului şi apoi Baia. În final, pe când mergea la Sătmar pentru a se întâlni cu principele rebel Rákóczi, Pintea este ucis pe la spate.

Pictura interioară a bisericii este executată în culori deschise, mai scrie sursa citată, fiind executată, alături de o parte din icoane, încă de la 1762 de Alexandru Ponehalschi, un mare pictor polonez, care a executat lucrări în bisericile de lemn din zona Maramureşului istoric.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

La loc de cinste în biserică se află expusă, în faţa altarului, o cruce descoperită în 1998 de un profesor, localnic din Budeşti, se spune în timpul Postului Paştelui. Lemnul în care a fost gasită crucea a fost adus din zona învecinată numită Măgura Brebului. Lemnul nu a putut fi tăiat nici macar cu drujba sau securea. Biserica în ansamblul ei este deosebit de frumoasă.

Sursa foto: Wikipedia

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro