3 comentariiCurtea Constituțională a menționat că organizațiile religioase din Ucraina trebuie să reflecte în denumirea lor legătura cu statul căruia se subordonează. Biserica Ortodoxă Ucraineană spune însă că legea nu se referă la ea.
Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina, și nu Biserica Ortodoxă Ucraineană
Încă din 2019, când președinte era Petro Poroșenko, Ministerul Culturii a luat decizia să redenumească Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei de la Moscova. Ar fi urmat să se cheme Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina. Procesul a fost blocat însă de un grup de parlamentari, majoritatea pro-ruși, care s-au adresat Curții Constituționale.
Până în mai 2023 Biserica Ortodoxă Ucraineană coordonată de Mitropolitul Kievului și Întregii Ucraine Onufrie trebuie să accepte noua denumire, iar toate reprezentanțele acesteia în regiuni vor fi redenumite prin adăugarea cuvântului „rus” sau „rusă”, după caz. Mai sunt și alte patru structuri bisericești de rit vechi, mai mici, care vor fi nevoite să-și schimbe numele.
Curtea Constituțională argumentează că redenumirea este necesară pentru „a nu amăgi enoriașii și societatea, dar și pentru a deosebi această organizație de altele deja existente, fiind în principiu o limitare justificată a dreptului de a alege liber numele entității confesionale”.
Biserica Ortodoxă Ucraineană va ignora legea
Șeful Departamentului Juridic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Oleksandr Bahov, a declarat însă că Mitropolia de la Kiev va ignora legea și hotărârea Curții Constituționale pentru că nu se referă la ea.
El a argumentat că în lege nu este amintită Biserica Ortodoxă Ucraineană în mod direct, iar „actele statutare arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană este înregistrată în baza legislației ucrainene, fiind fondată de Sinodul Bisericii cu centrul la Kiev”, și nu la Moscova sau în altă parte.
„Toate încercările de a aplica această lege față de Biserica Ortodoxă Ucraineană va determina creșterea cazurilor de încălcare a drepturilor la libertatea religiei și credinței în Ucraina”, arată reprezentantul bisericii.
Mitropolia de la Kiev susține că a rupt toate legăturile cu Moscova în mai anul acesta, iar din punct de vedere juridic Biserica Ortodoxă Ucraineană este independentă și nu s-a subordonat niciodată unui stat străin.
Percheziții la mai multe biserici și mănăstiri
În același timp, comitetul Radei Supreme pentru Politica Umanitară și Informațională recomandă Parlamentului să adopte o altă lege care să interzică în mod clar Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina și toate structurile ei. Potrivit platformei Ukrinform, proiectul de legea nr. 8221 are ca scop „să consolideze securitatea statului în domeniul religiei și cultelor”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care aprobă o propunere a Consiliului de Securitate Națională și Apărare pentru a interzice grupurile religioase afiliate Rusiei și pentru a impune sancțiuni pentru o serie de episcopi.
În această toamnă au avut loc mai multe percheziții la bisericile și mănăstirile din Ucraina, printre care și la sediul Eparhiei bucovinene a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Cernăuți, pe 25 noiembrie.
Potrivit unui comunicat al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), au fost identificate documente, care confirmă că unii membri ai structurii bisericești din Cernăuți au cetățenie rusă. De asemenea, SBU arată că a găsit o corespondență între Eparhia din Cernăuți și coordonatorii de la Moscova, care include recomandări privind mesajele și predicile din cadrul liturghiei bisericești în contextul războiului din Ucraina.
Drept replică, Meletie Mitropolitul Cernăuțiului și a Bucovinei a respins în timpul unei predici acuzațiile aduse. Acesta a comparat percheziția cu operațiunile serviciilor secrete desfășurate în Coreea de Nord. Mitropolitul s-a plâns că forțele de ordine i-a stricat toate ușile, că oameni mascați au intrat înarmați pe spațiul bisericii, cu toate că nimeni nici nu avea de gând să se opună percheziției.