Ziariștii care investighează afacerile Bisericii nu fac decât să expună felul în care sunt folosiți banii publici, exact așa cum sunt ei investigați când sunt utilizați de primării sau de Guvern.
Libertatea publică azi o parte din cea mai recentă cercetare reportericească, ce arată cum relația dintre Biserică și banul public tinde să fie favorabilă unei singure părți.
- Mai multe protocoale – semnate strategic cu zeci de instituții publice locale și centrale – au transformat Biserica Ortodoxă Română în cel mai mare beneficiar privat de resurse publice, betonând simbioza indestructibilă dintre stat și instituția de cult.
- Pe fondul actelor semnate, BOR și-a extins și consolidat în regim ultrapreferențial baza materială.
- BOR își asigură totodată tot felul de beneficii lumești – pază cu efective ale Poliției Locale, trafic periat de blocaje prin intervenția Poliției Rutiere, ba chiar și o linie operativă specială cu ofițerii Ministerului de Interne.
De Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu
O amplă documentare „Să fie lumină”, fondată pe formularea a zeci de solicitări de acces la informații de interes public și pe compilarea datelor extrase din sute de pagini de documente oficiale, arată că structurile Bisericii Ortodoxe Române au încheiat în ultimul deceniu și jumătate o pletoră de protocoale cu instituții publice locale sau centrale.
Actele i-au permis Bisericii să primească nenumărate forme de sprijin public, să-și consolideze în regim ultrapreferențial baza materială și să obțină o multitudine de beneficii rezervate îndeobște demnitarilor.
Obiectivul protocoalelor a fost să asigure, în principal, disponibilitatea statului român de a aloca bani și resurse publice pentru activitățile și obiectivele private ale Bisericii și să betoneze această disponibilitate prin hârtii purtând greutatea ștampilelor instituționale și semnăturile olografe ale puternicilor politici perindați de-a lungul anilor la vârful structurilor administrative.
Alte și alte obiective de ordin secundar (dar nu mai puțin importante) au împănat relațiile pe bază de protocol dintre BOR și structurile publice angajate în opera de susținere și favorizare a Preasfințiilor Lor.
De la Gabi Oprea la Nicușor Constantinescu
În ultimul deceniu și jumătate, Biserica a semnat protocoale la nivelul instituțiilor centrale cu:
- Gabriel Oprea (fost ministru de interne)
- Călin Popescu Tăriceanu (fost premier)-
- Nicolae Bănicioiu (fost ministru al sănătății)
- Remus Pricopie sau Mihnea Costoiu (foști responsabili la Educație)
Și la nivelul instituțiilor locale cu:
- Neculai Onțanu (fost primar al sectorului 2)
- Andrei Chiliman (fost edil la sectorul 1)
- Nicușor Constantinescu (fost președinte al Consiliului Județean Constanța)
- Constantin Nicolescu (fost președinte CJ Argeș)
- Ion Prioteasa (încă președinte al CJ Dolj)
De la paza cu Poliția Locală la „cale liberă” asigurată cu Poliția Rutieră
Plasa de protocoale prin care Biserica și-a extins accesul la resursele publice (de la cele financiare sau imobiliare până la cele de consultanță și asistență) e atât de vastă, încât acoperă tot spectrul de activități ale instituției de cult. BOR își asigură, pe bază de protocol, nu doar finanțare publică pentru diferitele sale edificii religioase și afaceri sociale sau acces mai ușor la fonduri europene, în parteneriat cu statul.
Își asigură, de asemenea, și sprijin pentru propriul trust de presă, obținând de la Primăria Sectorului 1, Televiziunea publică ori Biblioteca Centrală Universitară acceptul de a înlesni funcționarea aparatului mediatic al Bisericii.
Își asigură și paza cu efective ale Poliției Locale.
Își asigură și un trafic periat de blocaje cu efective ale Poliției Rutiere.
Își asigură și prezența în școli, spitale sau penitenciare.
Își asigură și camere video instalate preferențial pe domeniul public, în proximitatea lăcașurilor de cult.
Își asigură chiar și o linie operativă specială cu ofițerii Ministerului de Interne.
Protocoalele au la bază spolierea banului public
Toate aceste tipuri de beneficii acordate de stat sunt cel mai adesea însoțite de o obligație unică asumată de ierarhii BOR: să le primească.
Nu e o glumă – chiar acesta e nivelul de exprimare în zecile de protocoale consultate de reporterii de la „Să fie lumină”.
Altfel spus, Biserica are dreptul să primească, instituțiile publice au obligația să dea!
Felul în care se aștern cuvintele între partenerii instituționali este ilustrativ pentru simbioza indestructibilă stat-BOR, dar mai ales pentru felul în care resursele publice ajung să consolideze mijloacele și puterea Bisericii. Sintagme precum interes public, bună guvernare sau transparență instituțională nu-și au locul în acest peisaj. Cuvântul care caracterizează cel mai bine relația pe bază de protocol dintre instituții și BOR este spoliere.
Iată doar câteva exemple obținute din consultarea zecilor de protocoale semnate de ierarhii instituției de cult cu autorități publice.
Obligațiile statului – să dea, drepturile Bisericii – să ia
În Argeș, pe bază de protocol se construiește o catedrală ortodoxă. Consiliul județean (CJ) își asumă să asigure acoperirea unor cheltuieli de construcție; Arhiepiscopia se angajează să utilizeze fondurile primite pentru realizarea lucrărilor.
În Cluj, pe bază de protocol se promovează valorile religioase românești. CJ se angajează să acorde sprijin financiar, dar și consultanță și asistență de specialitate. Eparhia se angajează să colaboreze cu partenerul său și să participe la inițiative de sensibilizare a comunității clujene.
În Constanța, pe bază de protocol se obțin finanțări din fonduri comunitare. CJ se angajează să informeze Biserica cu privire la oportunitățile de finanțare în vederea dezvoltării serviciilor de asistență socială, dar și să sprijine extinderea serviciilor instituției de cult. Arhiepiscopia se angajează să participe la întâlniri, grupuri de lucru, comisii și alte tipuri de reuniuni în vederea stabilirii și implementării programelor convenite. Și inspectoratul școlar din județ reglează din protocol relația cu eparhia BOR, pe care se obligă s-o atragă în proiecte educaționale finanțate, coordonate și monitorizate de instituția publică. Biserica își ia greaua sarcină de a desemna reprezentanți care să participe în cadrul lor.
În Dolj, precum în Argeș. Pe bază de protocol se ridică o altă catedrală BOR. Doar că, în vreme ce biserica din Pitești a fost inaugurată, cea din Craiova e încă în faza de șantier, după mai bine de un deceniu de finanțare și peste 3,5 milioane de lei băgați în zidurile sale doar de Consiliul Județean Dolj (au contribuit financiar și alte entități publice, precum Secretariatul de Stat pentru Culte). Totuși, protocolul promite. La propriu: una dintre prevederile sale instituie obligativitatea invitării reprezentanților Consiliului Județean Dolj la evenimentul de recepție, după terminarea lucrărilor. Instituția publică e atât de scrupuloasă, încât prevede expres inclusiv invitarea reprezentanților săi la recepțiile parțiale. În rest, banii publici se dau cu dragă inimă.
Citește și: