„Blestemul lunii august” bântuie din nou Rusia. Cum ar putea răspunde Putin, primul lider rus după Stalin care a pierdut teritorii în fața unei armate străine

Pe 12 august 2000, la câteva luni de la preluarea puterii, Putin a trecut prin prima sa criză gravă: scufundarea și explozia submarinului nuclear Kursk. Liderul rus s-a confruntat atunci cu un torent de critici pentru felul în care a gestionat această tragedie soldată cu moartea a 118 marinari. Întrebat de prezentatorul TV american Larry King ce s-a întâmplat cu submarinul din Marea Barents, Putin a zâmbit și a răspuns sec: „S-a scufundat”.

Putin a supraviețuit acelei crize, dar o incursiune îndrăzneață a armatei ucrainene în regiunea Kursk, situată în vestul Rusiei, este prezentată de conducerea de la Kiev ca o posibilă lovitură fatală pentru regimul său. În nicio săptămână de lupte în Kursk, armata ucraineană reușise să avansase în unele locuri până la 30 de kilometri în interiorul Rusiei, făcându-l pe Putin primul lider rus de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace (1939-1945) care a pierdut teritorii în fața unei armate străine, notează The Times.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski prezice că această incursiune va pune capăt regimului Putin: „Putem vedea ce se întâmplă cu Rusia sub Putin: în urmă cu 24 de ani a avut loc dezastrul Kursk, începutul simbolic al regimului său. Şi acum este clar care va fi sfârşitul pentru el. Tot un Kursk. Catastrofa acestui război”.

Recomandări

Cazul fetiței de 12 ani, moartă de leptospiroză, o boală care poate fi luată inclusiv de la câini și pisici. Părinții acuză o eroare medicală. Cum justifică medicii decesul

Momentul ales pentru declanșarea ofensivei ucrainene este de rău augur pentru Vladimir Putin. Din punct de vedere istoric, august este luna dezastrelor și a tulburărilor în Rusia începând de la tentativa de puci din 1991 împotriva lui Mihail Gorbaciov. De atunci, pe lângă scufundarea submarinului Kursk, luna august a fost marcată de atacuri teroriste, dezastre naturale și o criză financiară paralizantă. Cu mai mult de două săptămâni rămase din această lună, Putin trebuie să se întrebe dacă este pe cale să devină cea mai recentă victimă a „blestemului din august”, scrie The Times.

Ofensiva ucraineană are loc, de asemenea, la puțin peste un an după ce mercenarii loiali lui Evgheni Prigojin, defunctul șef al companiei militare private Wagner, s-au răsculat împotriva conducerii militare ruse și s-au dedat unui marș spre Moscova, expunând astfel fragilitatea apărării Rusiei.

Cu toate acestea, căderea lui Putin, precum și „moartea sa iminentă” fie de cancer, fie de alte boli, au mai fost prezise până acum. Însă, de fiecare dată, fostul ofițer KGB a ieșit aproape nevătămat și cu lațul tot mai strâns asupra Rusiei.

Într-adevăr, ofensiva ucraineană din regiunea rusă Kursk este o lovitură pentru „domnia” îndelungată a lui Vladimir Putin, dar este puțin probabil ca liderul de la Kremlin să-și modifice tactica, anticipează The Times, citând părerile unor analiști politici care se prezintă drept independenți și critici ai Kremlinului.

Recomandări

Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Trump şi Kamala Harris. Dezbaterea are loc în această noapte. Ce reguli trebuie să respecte candidații

În opinia lui Andrei Kolesnikov, oamenii se adună în jurul drapelului țării lor mai ales în cazul confruntării cu o armată străină pe propriul teritoriu. „Pentru mulți ruși, acest steag este simbolizat de Putin. Ce plângeri poți să ai despre steag”, susține Kolesnikov.

Aleksandr Gabuev, directorul centrului de reflecție Carnegie Russia Eurasia Center, crede că mulți ruși i-ar putea da dreptate acum lui Putin precum că războiul din Ucraina este necesar pentru a contracara preventiv un atac al Kievului și al aliaților săi din NATO. O retorică folosită din nou de Kremlin de la începutul incursiunii ucrainene.

„Oamenii ar putea să zică: «Nu am crezut inițial când guvernul ne-a spus că acesta este un război preventiv, dar acum ucrainenii ne-au arătat adevărata lor față și, prin urmare, trebuie să-i respingem”, susține Gabuev.

În pofida furiei din cauza gestionării haotice a evacuărilor și a eșecului de a apăra în mod eficient orașele și satele din zona de graniță, regiunile rusești din prima linie din Rusia sunt printre cele mai entuziaste ale așa-numitei „operațiunii militare speciale” a Kremlinului în Ucraina, după cum arată un studiu al Chronicles.

Deși ofensiva ucraineană este o umilință pentru Putin, continuă Gabuev, este puțin probabil, dacă situația nu se agravează, că aceasta să aibă consecințe de durată pentru liderul de la Kremlin. „Este un eșec major. Dar nu este un eșec de natură strategică, cel puțin nu în acest moment. În absența altor surprize majore, acest lucru nu face decât să întărească narațiunea guvernului precum că aceasta este o luptă pentru Rusia însăși”, comentează analistul politic rus.

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

Nu este clar dacă ofensiva ucraineană va stimula indirect creșterea înrolărilor în Rusia fără a se institui o nouă rundă de mobilizare la nivel federal. Promisiunea unor recompense financiare, și nu apelul la patriotism sau ideologie, s-au dovedit până acum cel mai de succes mijloc de a-i convinge pe unii bărbați să plece la război.

Rezultatul ofensivei ucrainene încă nu este clar, dar ceea ce este aproape sigur este că Putin, supranumit „apostolul răzbunării” de către William Burns, directorul CIA, a început deja să caute un răspuns. „Inamicul va primi un răspuns”, titrează Rossiiskaia Gazeta, un ziar aflat în slujba Kremlinului.

Putin a amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare. Oleksandr Litvinenko, șeful serviciului ucrainean de informații externe, a declarat în iunie pentru The Times că Putin ar putea recurge la focoase tactice în cazul în care s-ar confrunta cu o înfrângere majoră care ar provoca proteste la Moscova față de regimului său. Armele nucleare tactice sunt mai puțin distructive decât cele strategice, care pot nivela orașe întregi.

Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că incursiunea va fi anulată dacă Rusia va fi de acord cu o „pace justă”. Nu a precizat ce anume înseamnă o „pace justă”, dar Zelenski a precizat în repetate rânduri că Ucraina intenționează să se apere până la alungarea tuturor trupelor ruse din teritoriul său.

Ucraina ar putea folosi teritoriul cucerit în Kursk ca monedă de schimb pentru recuperarea pământului său capturat de soldații ruși. Totuși, Putin nu pare a fi dispus să discute cu conducerea de la Kiev. „Despre ce să vorbim cu ei?”, a declarat el marți în timp ce trupele ucrainene înaintau și în regiunea rusă Belgorod.

Urmărește-ne pe Google News