Cuprins:
O inițiativă inedită de reciclare
Aproximativ jumătate din miile de haine găsite sunt în stare excelentă. Barria colectează tot ce poate, adăugând la o colecție de două tone depozitată la un prieten.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/profimedia-0787067341-1.jpg)
Pe 17 martie, 300 de articole din această colecție au fost oferite online. Prețul era zero, clienții plătind doar transportul. Printre articole se numărau pantaloni scurți Nike și Adidas, blugi Calvin Klein și o fustă din piele.
Această acțiune, numită „Re-commerce Atacama”, face parte dintr-o campanie de conștientizare privind problema deșeurilor textile la nivel global. Inițiativa a fost inspirată de un show de modă organizat în deșert anul trecut.
„Vrem ca oamenii să se simtă implicați și să fie agenți ai schimbării – nu dintr-o poziție pasivă de a viziona conținut, ci prin achiziționarea unui obiect, arătându-le oamenilor și spunându-le povestea noastră despre ce se întâmplă aici, în deșert”, explică Barria.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_84feafeb255a6b9d6b1a65068e85d7b7.jpg)
Chile, destinație pentru haine second-hand
În 2022, peste 131.000 de tone de îmbrăcăminte au ajuns în Chile, majoritatea în orașul Iquique din nord. O mare parte din aceste haine ajung în gropile de gunoi din deșert, deoarece în Chile este interzisă aruncarea deșeurilor textile în depozitele legale.
Impactul asupra mediului și comunităților locale este semnificativ. Unii localnici au început să ardă deșeurile, generând nori toxici care afectează sănătatea populației.
O problemă globală
Fernanda Simon, director al Fashion Revolution Brazil, consideră proiectul „un act de activism care dezvăluie ce se află în spatele modei și demonstrează că putem face lucrurile diferit“.
„Mai mult decât a îndepărta hainele din deșert, am dorit să inspirăm soluții, să regândim modelul modei și să arătăm că trebuie să vorbim despre circularitate”, afirmă Simon.
Anual, se produc aproximativ 92 de milioane de tone de deșeuri textile. În fiecare secundă, echivalentul unei încărcături de camioane de haine ajunge într-o groapă de gunoi undeva în lume.
Cauze și consecințe
Această situație este rezultatul creșterii consumului de îmbrăcăminte și al modelului de producție rapid din industria modei. În urmă cu două decenii, majoritatea brandurilor lansau patru colecții pe an. Acum, cu apariția modei rapide și ultra-rapide, pot exista până la 52 de colecții anual.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_65a43bcc77ed7eaaadfcc73c2dca32c5.jpg)
Inventarul nevândut și hainele second-hand nedorite, provenind în mare parte din SUA, Europa și Asia, sunt abandonate în țările din sudul global. Un alt exemplu este Accra, capitala Ghanei, unde hainele aruncate în mare formează straturi uriașe.
Simon descrie această practică drept rasistă și colonialistă. Ea subliniază că majoritatea materialelor pentru fabricarea hainelor provin din țările sudice, în timp ce țările europene și SUA sunt principalii consumatori.
„Este o problemă uriașă. Nu este doar Chile, nu este doar Ghana. Este o problemă globală. Ne confruntăm cu aceste deșeuri și reprezintă dovada că trebuie să regândim sistemul modei.”, concluzionează Simon.
În București, hainele vechi pot fi reciclate în containere special montate în sectorul 3. De asemenea, o lege intrată în vigoare de la 1 ianuarie îi obligă pe români să realizeze colectare selectivă și cu produsele textile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f68f39665f15f2414ec0695ac93ccfd7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f680bfe4850c0845c6eabae2d80612cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_75ce731d3d24cf51a89bb679fc7b729d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_52b8efaeb453aa05d10a4d0eb8d081de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_01888e0d524ffca09ae5f9febf02c3f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_69555a68022e25cc8489713e1838ba4b.jpg)