BNR atacă din nou Guvernul din cauza ”taxei pe lăcomie”. Cum explică banca centrală deprecierea leului de la începutul acestui an

Informațiile apar în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR, din data de 7 februarie 2019.

"În contextul discutării implicațiilor taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit, membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare – precum ROBOR la 3 și 6 luni – înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esențial ca OUG 114 să renunțe la această abordare. S-a subliniat că independența instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenței statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor.

Totodată, s-a arătat din nou că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei”, se arată în minuta ședinței.

Reamintim, Banca Centrală Europeană (BCE) a criticat Guvernul pentru că a introdus taxa pe activele bancare fără a o consulta, în vreme ce BERD și Banca Mondială au trimis o scrisoare comună Executivului tot pe această temă.

În privința celorlalte taxe, deja șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit de eliminarea taxei de 2% din energie, după ce în ianuarie minerii de la Complexul Energetic Oltenia au fost în grevă.

Investițiile, dependente de un mediu stabil

BNR spune și că investițiile din mediul privat sunt dependente de un mediu stabil, aceasta fiind o referire tot la OUG 114, care a fost aspru criticată de către investitori.

„S-a observat că, pe acest fond, dinamica activității de investiții – prioritar afectată – este așteptată să cunoască o modestă redresare, existând chiar riscul prelungirii scăderii acesteia, mai ales în ipoteza restrângerii investițiilor în sectorul public și în cel al companiilor de stat, ce ar implica efecte adverse mai pregnante asupra echilibrelor interne și externe ale economiei.

Membrii Consiliului au reiterat faptul că o revigorare durabilă a activității investiționale, esențială pentru consolidarea potențialului de creștere a economiei, este condiționată inclusiv de predictibilitatea cadrului fiscal și legislativ, cu impact și asupra încrederii investitorilor rezidenți și nerezidenți. S-a remarcat că și consumul gospodăriilor populației – anticipat să își consolideze rolul de principal determinant al expansiunii economice pe orizontul prognozei – ar putea fi afectat de pachetul de măsuri fiscale, pe calea dinamicii venitului disponibil real și a încrederii consumatorilor, dar și a disponibilității și costului creditului bancar”, mai arată documentul.

Recomandări

Agamiță Dandanache, varianta 2024. PNL și PSD continuă tradiția impunerii de oameni de la centru în teritoriu

Statul nu prea investește

Mai mult, BNR se arată îngrijorată de lipsa de investiții din partea Guvernului și a companiilor de stat, instituția condusă de către Mugur Isărescu apreciind și că accelerarea deficitului de cont curent necesită o atenție sporită.

„O sporire a contribuției negative este, în schimb, posibilă în cazul formării brute de capital fix, dar mai ales în cel al exportului net, în condițiile accelerării creșterii anuale a importurilor de bunuri în intervalul octombrie-noiembrie, concomitent cu scăderea dinamicii exporturilor.

Numeroși membri ai Consiliului și-au exprimat, în acest context, îngrijorările crescute legate de evoluția nefavorabilă a investițiilor și mai ales de accelerarea creșterii deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB s-a mărit probabil semnificativ în 2018 față de nivelul de 3,2 la sută atins în 2017, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiții străine directe și transferuri de capital; s-a precizat că o trecere probabilă a deficitului de 4 la sută din PIB este temei de atenție sporită”, mai arată minuta ședinței.

Documentul nu spune care sunt acei „numeroși membri”, însă guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avut recent o declarație pe această temă în Parlament, la audierile din comisiile reunite.

Isărescu a spus atunci că România va avea dobânzi mici când va avea inflație mică și când statul va reduce deficitul extern și pe cel bugetar.

Deficitul de cont curent este un indicator complex, folosit în special în măsurarea comerțului unei țări. În principal, este vorba de diferența între importuri și exporturi, adică deficitul comercial.

Pe lângă acestea, mai sunt incluse și veniturile nete – precum dividendele obținute de stat sau repatriate de companiile românești din alte țări, dar și transferurile – precum fondurile europene primite de țară.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

Ce s-a întâmplat cu leul

Minuta BNR mai subliniază și tensiunile de pe piața muncii, dar și scăderea leului față de euro de la începutul acestui an, moneda europeană ajungând la noi maxime istorice în fața leului în ianuarie.

BNR avertizează că există riscuri ridicate în cazul în care apar probleme financiare internaționale.

„A fost menționată și creșterea mai pronunțată consemnată de cursul de schimb al leului în a doua parte a lunii ianuarie în contextul înrăutățirii poziției externe a economiei, care a tins totuși să se corecteze ușor ulterior, inclusiv sub influența redresării apetitului global pentru risc.

Membrii Consiliului au convenit că potențialul de risc al contextului intern rămâne ridicat, mai ales în fața unei eventuale schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale”, se mai spune în document.

Perspective sumbre

În fine, consiliul de administrație al BNR a trecut în evidență și o serie de probleme care pot influența economia la nivel global, precum tensiunile dintre SUA și China sau modul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ba chiar unii membri ai consiliului au spus că încetinirea economică pe plan global ar putea fi chiar mai puternică decât ne așteptăm.

Ca atare, BNR a făcut din nou apel la „un mix echilibrat de politici macroeconomice”, cu referire indirectă tot la Guvern.

„În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

Recomandări

Putin e „ca bunicul meu care se îmbată la o petrecere de familie și îi deranjează pe toți”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (III)

Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de prognoza pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, conchide banca centrală.

Urmărește-ne pe Google News