ComenteazăInformațiile apar în minuta ședinței de politică monetară a BNR, desfășurată în data de 4 iulie. Minuta nu a fost publicată, însă, decât acum.
Inflație mare din cauza scumpirilor la carburanți și țigări
În cadrul ședinței, banca centrală notează că inflația s-a situat la 5,22% în luna aprilie, în special din cauza scumpirii carburanților peste așteptări, ”pe fondul măririi cotației petrolului și a cursului de schimb leu/dolar”, dar și a scumpirii țigărilor.
De asemenea, BNR notează că economia a înregistrat o frânare. Mai exact, a crescut cu 4% în primul trimestru, față de 6,7% în trimestrul al patrulea din 2017.
Economia crește tot pe consum
”Totodată, s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, motorul creșterii economice, dar și un determinant al încetinirii acesteia, a rămas probabil în trimestrul II consumul privat.
O scădere mai pronunțată a aportului pozitiv este însă de așteptat din partea formării brute de capital fix, în timp ce, în cazul exportului net, este posibilă revenirea la o contribuție pozitivă, în condițiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri și cea a importurilor, care a devenit pozitiv în luna martie, s-a mărit în aprilie; soldul pozitiv al balanței serviciilor s-a menținut însă pe trendul descendent amorsat spre finele anului trecut.
În evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evoluțiilor din primele luni ale anului sporește incertitudinile asociate perspectivei inflației evidențiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu și riscurile la adresa acesteia. S-a agreat că, în actualul context, acestea au ca surse majore comportamentul încrederii și evoluția probabilă a venitului disponibil real ale populației, inclusiv din perspectiva condițiilor tensionate de pe piața muncii și a majorărilor unor categorii de venituri, dar și a impactului potențial al măririi prețurilor combustibililor și ale unor utilități”, arată BNR.
Dezastru la fondurile europene
”S-au făcut referiri și la atragerile de fonduri europene mult inferioare programului relevate de execuția bugetară aferentă primelor cinci luni ale anului și la incertitudinile asociate perspectivei politicilor publice, cu implicații asupra dinamicii investițiilor, precum și la noile inițiative legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra activității de creditare, inclusiv pe segmentul societăților nefinanciare”, arată instituția.
Tensiuni la nivel global
”Au fost, de asemenea, semnalate recentele revizuiri de sens opus ale prognozelor privind creșterea economică pe termen scurt în zona euro, respectiv în SUA, și riscurile la adresa expansiunii economice la nivel global venite din eventuala escaladare a protecționismului comercial și a unor tensiuni geopolitice. Au fost reliefate evoluțiile de pe piața financiară internațională, marcate în perioada recentă de scăderea apetitului global pentru risc, cu efecte majore asupra economiilor emergente, mai ales asupra celor cu vulnerabilități mari, și vizibile inclusiv în plan regional. Implicit, a fost punctată conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore, o relevanță sporită fiind atribuită abordării BCE și celei a băncilor centrale din regiune”, potrivit BNR.
”Necesitatea unui mix echilibrat”
Din cauza acestor probleme la nivel internațional, Consiliul de administrație al BNR spune iarăși, negru pe alb, că este necesar un set de politici echilibrate. Cum BNR nu poate influența decât indirect politicile macroeconomice, această referire vizează direct Guvernul.
”În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie.
Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, conform BNR.
Piața muncii este tensionată
Șefii BNR au mai constatat și că șomajul a ajuns la un minim istoric, iar piața muncii este tensionată, angajatorii negăsind personal.
”Membrii Consiliului au observat că pe piața muncii tensiunile au fost însă în creștere în primele luni ale acestui an, prelungirea scăderii ratei șomajului BIM până la un minim istoric de 4,4 la sută în martie – succedată totuși de o creștere la 4,6 la sută în aprilie –, fiind acompaniată în trimestrul I de majorarea ratei locurilor de muncă vacante, survenită după două trimestre consecutive de descreștere. La rândul său, efectivul salariaților din economie a continuat să se mărească, atingând un nou vârf în aprilie, în paralel cu temperarea avansului său în termeni anuali. S-a concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate în perspectivă apropiată, date fiind inclusiv așteptările relativ mai optimiste privind angajările în trimestrul III, precum și dificultățile crescute cu care se confruntă angajatorii în recrutarea de personal, semnalate de sondaje și studii de specialitate”, conform minutei.
Critici pe ascuns
Aceasta nu este singura dată când BNR a criticat voalat deciziile Guvernului. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că inflația era negativă la finele lui 2016 și că politica monetară nu a avut niciun rol în creșterea acesteia la 5,4%. Ulterior, oficialii BNR afirmau că acest lucru nu este un atac la adresa coaliției PSD-ALDE.
Recent, BNR a avut un conflict deschis cu autoritățile, președintele PSD Liviu Dragnea trimițând o scrisoare către BNR și acuzând banca centrală că este de vină pentru rata mare a inflației.
Citește și:
REPORTAJ: Irina Coșescu, prima nevăzătoare care a urcat pe un gheţar din Oceanul Arctic: „Viaţa mi-a arătat că sunt în stare de orice. Cerul este limita!“