BNR majorează dobânda-cheie la 7%, urmează noi creșteri ale ratelor pentru românii cu credite

Creșterea aduce rate mai mari pentru românii cu credite în lei. Acestea au dobânzi care se calculează în funcție de doi indicatori:

• ROBOR – este dobânda cu care băncile se împrumută între ele
• IRCC- este un indicator nou, introdus pentru creditele luate după mai 2019, care este o medie calculată trimestrial. Acesta urmează cotația ROBOR cu o întârziere de 6 luni.

Rate mai mari

Creșterea vine în contextul în care românii cu credite au plătit rate mai mari în ultimul an, după majorarea dobânzilor.

De la 1 ianuarie românii cu credite legate la IRCC vor plăti rate mai mari, după creșterea acestui indicator, urmând ca o nouă creștere să aibă loc în aprilie.

Cei cu credite în euro au dobânda calculată în funcție de Euribor, un indicator care evoluează în funcție de deciziile Băncii Centrale Europene (BCE).

Inflația, marea problemă

Băncile centrale au majorat în ultimul an dobânzile pentru a lupta contra inflației.

„Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO (legume, fucte, ouă – n.r.), dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață”, se arată în comunicatul BNR.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

Aceasta menționează că impactul scumpirilor a fost contrabalansat consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc.

Războiul și fondurile europene, incertitudini

Instituția menționează că războiul din Ucraina și sancțiunile continuă să genereze incertitudini și riscuri, în vreme ce absorbția fondurilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este condiționată de îndeplinirea unor jaloane.

Problema deficitului bugetar

Încadrarea în deficitul bugetar este și ea vizată.

„Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari, se arată în comunicatul BNR.

Guvernul își propune un deficit de 4,4% în acest an.

Urmărește-ne pe Google News