„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an”, a argumentat instituția condusă de Mugur Isărescu decizia privind dobânda-cheie.

Decizia Băncii Centrale are ca scop „readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual” și o „creștere economică sustenabilă”.

BNR a mai transmis că, potrivit estimărilor, rata anuală a inflației își va accelera scăderea în următoarele luni, dar există incertitudini în contextul schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie, dar și de penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC.

  • 4 aprilie – BNR a menţinut dobânda-cheie la 7,00%.
  • 9 februarie – BNR a menţinut dobânda-cheie la 7,00%
  • 10 ianuarie – BNR a majorat dobânda cheie de la 6,75%, la 7,00%.

Dobânda-cheie este influențată de nivelul ratei inflației, care acum este de 15,5%, iar BNR a transmis recent că se aşteaptă ca acest indice să ajungă la o cifră din trimestrul III al acestui an.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 10 mai.

Rate ridicate pentru românii cu credite

O creștere a dobânzii cheie înseamnă creșterea ratelor plătite de români la bănci pentru că influențează direct indicii în funcție de care se calculează dobânzile: ROBOR și IRCC. Actuala decizie a BNR, de menținere a dobânzii-cheie la 7%, înseamnă că se păstrează nivelul ridicat al ratelor.

Rata dobânzii de politică monetară a crescut de la 1,75 în noiembrie 2021 până la 7% în ianuarie 2023, nivel la care se menține și acum. Cei care au credite așteaptă ca dobânda-cheie să scadă, ceea ce i-ar avantaja în privința ratelor la bănci.

Ratele au dobânzi care se calculează în funcție de doi indicatori:

  • ROBOR – este dobânda cu care băncile se împrumută între ele
  • IRCC- este un indicator introdus pentru creditele luate după mai 2019, care este o medie calculată trimestrial și care urmează cotația ROBOR cu o întârziere de 6 luni.

Românii cu credite au plătit rate mai mari în ultimul an, după majorarea dobânzilor.

De la 1 ianuarie cei cu credite legate la IRCC plătesc rate mai mari, după creșterea acestui indicator, urmând ca o nouă creștere să aibă loc în aprilie.

Cei cu credite în euro au dobânda calculată în funcție de Euribor, un indicator care evoluează în funcție de deciziile Băncii Centrale Europene (BCE).

 
 

Urmărește-ne pe Google News