BNR răspunde Ministerului Finanțelor, în scandalul privind creșterea euro. Instituția cere să fie consultată când sunt luate decizii grele

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a afirmat că instituția își dorește o ”cooperare loială” cu Ministerul Finanțelor, însă a avertizat că și acesta trebuie să consulte banca centrală atunci când se iau decizii care afectează politica monetară.

Mai exact, BNR este nemulțumită de faptul că nu a fost consultată atunci când a fost adoptată ”taxa pe lăcomie”, pe care băncile trebuie să o plătească atunci când indicele ROBOR depășește 2%.

Guvernul a cerut punctul de vedere al BNR abia după anunțarea proiectului.

„O asemenea colaborare presupune însă o consultare prealabilă a BNR atunci când sunt adoptate decizii care afectează politica monetară a băncii centrale și stabilitatea financiară a țării”, spune Dan Suciu, într-o declarație de presă, postată pe site-ul BNR.

Tot vineri, PSD a cerut Băncii Naționale să apere leul, arătând spre rezerva de 36 de miliarde de euro, care poate fi folosită în acest scop.

”Îi asigurăm pe cei care au făcut postarea că BNR este, desigur, foarte preocupată de cei care au credite, dar este la fel de preocupată și de cei 10 milioane de cetățeni care au depozite în bănci. Ca dovadă, dobânda de politică monetară este de 2,5 %, ca în SUA, și nu am mai schimbat-o de mai bine de jumătate de an. Analiștii fără nume, care văd leul la 2 lei și dobânda tot la 2%, se vede că nu au lucrat niciodată cu piața și mai ales cu piețele internaționale, de vreme ce fac asemenea recomandări”, a mai declarat Dan Suciu pentru G4Media.ro.

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, face parte tot din PSD.

„Taxa pe lăcomie”, punctul nevralgic

Guvernul a impus „taxa pe lăcomie” și alte taxe la finele lunii decembrie 2018. De atunci, leul a scăzut continuu în fața euro.

Moneda europeană a atins vineri un nou maxim istoric în fața leului, depășind oficial 4,76 lei, în timp ce la băncile comerciale acesta este peste 4,8 lei.

Raportul BNR asupra impactului taxei pe activele bancare arată că mai multe bănci vor rămâne fără capital după aplicarea acesteia.

De asemenea, documentul arată că BNR va fi privată de unul dintre cele mai importante instrumente ale sale: dobânda. Mai precis, BNR nu poate crește dobânda-cheie pentru a sprijini leul deoarece acest lucru ar face ca băncile să plătească o taxă și mai mare și ar rămâne fără bani.

Taxa pe activele bancare ar urma să aducă la bugetul statului 4 miliarde de lei în 2019. Guvernul este într-o căutare continuă de bani, pentru a putea să plătească majorările de pensii și salarii promise.

Urmărește-ne pe Google News