BNR reduce dobânda de politică monetară. Dobânzile la creditele în lei ar urma să scadă, la fel și la depozite. Critici voalate la adresa Guvernului

Scăderea dobânzii ar urma să ducă la scăderi ale dobânzilor plătite de români la creditele în lei, dar și la bonificațiile pe care le primesc cei cu depozite în bancă.

Reducerea dobânzii a venit ca urmare a scăderii inflației. Băncile centrale din întreaga lume au majorat dobânzile pentru a lupta cu inflația.

„Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale”, arată BNR într-un comunicat.

„Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor”, mai spune banca centrală.

Incertitudini la politica fiscală

Concomitent, BNR spune că există incertitudini cu privire la politica fiscală și veniturile Guvernului, în contextul în care deficitul bugetar este estimat să depășească în acest an nivelul de 5% asumat de Executiv în fața Comisiei Europene.

Recomandări

Alfred Bulai a făcut infarct în arest. El a fost dus de urgență la spital

„Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, arată BNR.

Avertismente cu privire la prețul mâncării și al energiei

Oficialii avertizează și cu privire la prețurile alimentelor și energiei în perioada următoare, în contextul în care din aprilie 2025 expiră plafonările la energie și gaze.

„Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice”, conform băncii centrale.

Incertitudinea din PNRR

Recomandări

Alexandru Bologa, campion paralimpic la judo, la Paris. Este prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice 2024

De asemenea, la categoria incertitudini sunt trecute și războaiele din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar și deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale și Bancii Centrale Europene.

„Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice”, punctează oficialii.

Next Generation EU reprezintă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România s-a obligat să facă o serie de reforme pentru a primi bani europeni.

Între reformele trecute în PNRR se află reforma pensiilor și reforma fiscală. România este în urmă cu reformele asumate, conform unei analize Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News