ComenteazăCând l-am cunoscut, Paulică din Feteşti, aşa cum îi spuneau toţi, era un băieţel mititel, firav, chiar dacă în buletin avea 14 ani. Zâmbea sfios şi trist, dar privirea îi prindea viaţă când vorbea de visul lui de a deveni bucătar şi dorinţa de a găti cea mai bună tocăniţă de pui din lume.
A vrut să fie de Crăciun acasă
Diagnosticul îi era crunt: carcinom al rino-faringelui, un cancer care treptat îi afectase şi alte organe. Dar suporta cu stoicism şedinţele de chimioterapie din Institutul Oncologic. În ciuda tratamentului, boala a evoluat implacabil. Iar cum Paul a dorit morţiş să fie de Crăciun acasă, alături de părinţi şi cei doi fraţi ai lui, medicii i-au respectat dorinţa şi l-au externat chiar în Ajun.
Dar Moşul nu i-a adus lui Paulică decât o ultimă zi de viaţă, băiatul stingându-se chiar în seara de Crăciun. Nu înainte de mai mânca o dată lapte cu cornuleţe de casă, cum îi plăcea de când era mititel. Din păcate, Paul nu va mai ajunge niciodată mare bucătar, cum visa. Poate că “dincolo” însă nu va avea parte doar de suferinţă şi de sărăcie, ci va sta la masă cu îngerii. Sătul şi liniştit, cum aici nu a fost vreodată.