Dincolo de propriile sale limite – care-l fac să oscileze şi să gafeze nepermis – obedienţa faţă de Traian Băsescu, deşi i-a fost trambulină, îl face acum să pară un incapabil de analiză şi decizie, iar nu un responsabil şi competent administrator de ţară.

Orice sfert de idee vine dinspre Cotroceni e gata să o transforme într-o mare ordonanţă sau să angajeze răspunderea Guvernului. Chit că, după câteva zile, nu ştie cum să revină. Boc nu-i prim-ministru.

A fost şi este doar un personaj cu urechea orientată spre Cotroceni, ca pe vremuri antenele românilor spre teveul bulgarilor. Şi, intrat ca şoarecele în capcana cu o fărâmă de brânză, nu-şi dă seama că se compromite politic ireversibil.

După chipul şi asemănarea preşedintelui lor de faţadă, alţi lideri ai PD-L, dacă ar fi să luăm de bun ce zicea Cezar Preda, îşi încep ziua citindu-şi mailurile de la “centru”. Ca să ştie “ce a mai gândit Zeus” şi ce o să debiteze ei seara prin talkshow- uri, unde rostesc agresiv şi neconvingător fraze identice.

Nici ei, plătind o glorie efemeră, nu văd că se depreciază şi că, ajunşi la ananghie, Zeus s-ar lepăda de ei. Cu uşurinţa cu care s-a debarasat de Ridzi. Deocamdată, nu şi de Udrea.

 
 

Urmărește-ne pe Google News