Acest inginer din domeniul construcțiilor, care s-a îmbogățit din boomul imobiliar din estul Germaniei și care este acum cel mai important donator cunoscut al formațiunii extremiste, privește cu nostalgie la perioada în care avea 20 de ani, dar cu îngrijorare spre viitor.
„Franz-Josef Strauss era încă pe aici”, spune el, referindu-se la politicianul bavarez care a fost o figură proeminentă a anticomunismului arhiconservator din perioada Războiului Rece. „Acum sunt bătrân, dar nu vreau ca Germania să meargă în direcția în care merge acum”, afirmă Issmer.
În condițiile în care AfD se află pe un loc fruntaș în sondajele de opinie înaintea alegerilor regionale și europene de la sfârșitul acestui an, partidul se confruntă mai mult ca oricând cu o verificare meticuloasă la nivel juridic și politic, ceea ce ar putea duce la întreruperea oricărei finanțări din partea statului german.
Acest lucru ar face ca susținători precum Issmer, care a donat 250.000 de euro anul trecut, să devină și mai importanți. Oameni bogați și bătrâni – produse ale ascensiunii Germaniei postbelice -, aceștia au bani de cheltuit și opinii politice pe care nu se tem să le exprime.
AfD obține aproximativ jumătate din venitul său anual total de 20 de milioane de euro din surse private – în principal donații și cotizații ale membrilor – și jumătate de la stat, a cărui finanțare pentru partide crește sau scade în funcție de performanța electorală.
„AfD primește mai puține donații mari, de peste 50.000 de euro, decât celelalte partide”, a declarat Kai Arzheimer, profesor de științe politice la Universitatea din Mainz.
Acest lucru înseamnă că numeroșii oameni de afaceri care dau între 10.000 și 50.000 de euro – adică aproximativ 20% din donații – sunt extrem de influenți în partid.
Alții care donează sume cuprinse între 10.000 și 30.000 de euro sunt, la fel ca Issmer, oameni prosperi, cu vârsta peste 65 de ani, cu cariere de succes în afaceri mici, adesea în domeniul imobiliar, juridic sau al industriei ușoare.
„Observăm o traiectorie pozitivă a donațiilor către AfD”, a declarat, pentru Reuters, trezorierul partidului, Carsten Huetter. Dar dacă formațiunea nu reușește să înlocuiască această bază de donatori îmbătrânită, atunci, în absența finanțării de la stat, situația pentru AfD s-ar putea schimba.
Issmer, în vârstă de 72 de ani, apare în piețele din toată Germania pentru a-și predica mesajul. El a fost comandant de tancuri în armata vest-germană, în timpul Războiului Rece, iar acum folosește acest ton tăios de ofițer pentru a se face auzit.
Dar mesajul său, despre necesitatea ca Germania să redevină așa cum era înainte de migrație, înainte de îngrijorările legate de schimbările climatice, înainte ca Berlinul să se rupă complet de Moscova din cauza invaziei din Ucraina, este unul de extremă-dreapta.
De asemenea, el donează bani revistei de extremă-dreapta Compact, pe care serviciile de securitate o monitorizează suspectând-o că este organizație extremistă, și consideră că lockdownurile instituite în timpul pandemiei de coronavirus au fost decizii autoritare.
„Oameni bătrâni, dar bogați”
Issmer se uită la Rusia, unde anul trecut și-a petrecut vacanța pentru a arunca o privire în spatele titlurilor „belicoase” ale presei, ca la un model de societate mai bun decât cel din Germania, țară despre care crede că se află în declin.
Moscova „a fost atrăgătoare”, a spus el. „Foarte curată și nu exista ceea ce aveți în Frankfurt: infractori pe stradă”, a adăugat Issmer.
În condițiile în care partidul este supravegheat de serviciile de securitate pentru suspiciuni de extremism și rasism și este acuzat că se bucură de favorurile Moscovei, AfD, care neagă aceste acuzații, pare prea toxic chiar și pentru majoritatea potențialilor simpatizanți.
Hans Christian Limmer, fondatorul unui lanț de brutării, a părăsit compania pentru a o proteja de asocierea cu AfD, după ce s-a aflat că a făcut parte dintr-un grup de oameni de afaceri care au organizat un eveniment în cadrul căruia liderii partidului au discutat despre îndepărtarea străinilor din Germania.
Astfel, oamenii de afaceri care continuă să susțină pe față AfD sunt cei precum Issmer sau Henning Zoz, care deține o mică companie de mașini-unelte.
Zoz, care în 2020 a donat partidului 14.500 de euro și a încercat în repetate rânduri să fie selectat drept candidat pentru o funcție legislativă, se descrie drept un nanotehnolog și a refuzat să-i lase pe elevii cu părul vopsit sau cu piercinguri să îi viziteze compania.
La fel ca Issmer, Zoz a fost dezgustat de decizia „autocratică” a fostului cancelar Angela Merkel de a permite unui milion de refugiați să rămână în Germania în 2016 și se teme că politicile climatice vor ruina industria germană. Și el s-a radicalizat în pandemie.
Oameni ca ei sunt vârful aisbergului: conform legislației germane, doar donatorii care dau mai mult de 10.000 de euro trebuie să-și declare identitatea.
„Chiar dacă bătrânii bogați mor, partidul rămâne bine stipendiat”, arată politologul Arzheimer.
Partidele mainstream primesc mult mai multe donații mari, în special de la marile companii și asociații din zona de afaceri.
În 2022, AfD a primit 13,4 milioane de euro în „venituri autogenerate” – în mare parte donații -, comparativ cu 55 de milioane de euro cât au primit Verzii și 115 milioane de euro cât a reușit să adune Partidul Social Democrat (SPD), ambele formațiuni aflate la guvernare.
Foto: Profimedia Images
MihaiC. • 04.04.2024, 15:15
Ce va mai place sa ștergeți comentariile celor care au aceeași părere cu omul din articol. Libertatea nu îți dă dreptul la Liberă exprimare. Libertatea face jocurile celor care contribuie la involuția civilizației in Europa
Marica13 • 03.04.2024, 12:13
Ce și face omul cu mâna lui se numește lucru manual asta a făcut Germania