Bogdan Aurescu i-a transmis ministrului german de externe că România așteaptă includerea în Schengen

„Bogdan Aurescu a reiterat aşteptarea României privind adoptarea unei decizii pozitive în legătură cu aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, inclusiv în contextul acţiunii solidare şi eficiente a României de gestionare a unei crize a refugiaţilor fără precedent la frontierele sale”, a transmis MAE.

Discuţiile au mai vizat consolidarea relaţiilor bilaterale pe partea politică, economică, dar au fost incluse şi subiectele de actualitate de pe agenda europeană, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina acum 5 luni.

Totodată, şeful diplomaţiei române a prezentat eforturile României cu privire la transportul de cereale din Ucraina şi a arătat că sunt necesare eforturi comune pentru facilitarea transporturilor prin Marea Neagră, în condiţii de securitate.  

Discuțiile dintre cei doi diplomați au avut loc în contextul în care Germania rămâne cel mai important partener comercial al României şi al treilea investitor în economia românească.

Ce va însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

• eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
• set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
• cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
• cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro