Comentează„Avem și noi astfel de informații, din mediul aliat, așa cum am avut și în etapele anterioare, când au existat alerte similare. Sigur că nu dorim să se întâmple așa ceva. Dacă se întâmplă, se vor produce consecințele masive despre care am vorbit, sancțiuni, consolidarea flancului estic, va fi acordat ajutor Ucrainei, cu excepția prezenței militare pe teritoriul acestui stat, pentru că Ucraina nu este membru NATO”, a spus Bogdan Aurescu.
Acesta a precizat că, spre deosebire de Ucraina, România aparține NATO și este protejată.
Românii nu trebuie să fie cuprinşi de teamă. România se află în acest moment sub umbrela de securitate a Alianţei Nord-Atlantice, avem cele mai largi garanţii de securitate din toată istoria noastră.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu:
„Nu există niciun motiv pentru ca cineva să se teamă că vom fi atraşi într-un conflict, pentru că NATO ne protejează”, a adăugat el.
Potrivit șefului diplomației române, garanţiile de securitate presupun „tot felul de mecanisme şi planuri care sunt pregătite pentru orice fel de eventualitate”, iar faptul că NATO este pregătită nu înseamnă o ameninţare pentru nimeni, întrucât alianța nord-atlantică are doar rolul de a proteja.
Prim pachet de sancțiuni impus de UE pentru Rusia
Afirmațiile ministrului de Externe vin după ce toate cele 27 de state membre ale UE au adoptat primul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar lista celor vizați este plină de personaje importante care, potrivit europenilor, au sprijinit într-un fel sau altul acțiunile lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Mai precis, sunt vizaţi inclusiv 351 de membri ai Dumei de Stat, care au votat în favoarea apelului adresat preşedintelui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Luhansk.
Pachetul de sancțiuni contra Rusiei include următoarele sancțiuni:
- sancţiuni împotriva celor 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului), care au votat apelul către preşedintele Vladimir Putin pentru recunoaşterea independenţei republicilor autoproclamate Doneţk şi Luhansk
- sancţiuni împotriva a încă 27 de persoane şi entităţi care au contribuit la subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei
- restricţii asupra relaţiilor economice cu zonele controlate neguvernamental ale regiunilor Doneţk şi Lugansk
- restricţii privind capacitatea statului şi guvernului rus de a accesa capitalul, pieţele şi serviciile financiare ale UE.
Recunoașterea Rusiei a independenței republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk, motivul sancțiunilor
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus luni, 21 februarie, că recunoaște indepedenţa republicilor separatiste Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că traversăm „cel mai periculos moment pentru securitatea Europei din generația noastră”.
Putin a transmis marți, 22 februarie, la scurt timp după ce senatorii ruşi au aprobat cererea sa pentru trimiterea de trupe ruse în Donbas, că Rusia va acorda „republicilor populare” Doneţk şi Luhansk sprijin militar, dar a precizat că nu a anunţat o mutare imediată. „Nu am spus că trupele se vor duce acolo chiar acum”, a subliniat Vladimir Putin.
De asemenea, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat marți, 22 februarie, cu omologul său britanic, Liz Truss, inclusiv despre crearea grupului de luptă NATO din România, iar miercuri, 23 februarie, șeful diplomației române a transmis că țara noastră salută adoptarea pachetului de sancțiuni împotriva Rusiei.