„Rezoluţia Parlamentului European este în sine un semnal politic foarte bun. Este o rezoluţie politică, nu are efecte legislative, obligatorii, dar este un semnal care arată exact radiografia din momentul acesta a susţinerii politice în Europa pentru aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. Demersurile noastre, evident, continuă pe lângă Olanda, pentru că până la urmă decizia se ia în consiliul JAI, Justiţie şi Afaceri Interne”, a spus Bogdan Aurescu.

Ministrul de externe a precizat că „prim-ministrul Rutte a spus foarte clar că Olanda nu se opune, de principiu, aderării României la Spaţiul Schengen”.

„Nu înseamnă nici că este pentru în acest moment. Asta înseamnă că procesul decizional continuă, dar este clar că efortul nostru trebuie să meargă mai departe”, a punctat șeful diplomației române.

Cum au votat eurodeputații olandezi în Parlamentul European

Afirmațiile sale vin în contextul în care Parlamentul European a votat pe 18 octombrie rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 europarlamentari olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.

Rezoluția Parlamentului European nu produce efecte concrete, dar are rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat în decembrie.

Pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.

Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a criticat decizia Parlamentului de la Haga de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen: „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”.

Ce va însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

  • dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
  • cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

  • România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
  • riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

 
 

Urmărește-ne pe Google News