„Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina este încă un argument puternic că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen şi că merită să se alăture de jure spaţiului de liberă circulaţie. În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace şi securitate, în conformitate cu valorile europene”, a spus Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Șeful diplomației române a continuat: „Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia a cererilor de aderare la UE arată voinţa fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere. Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat şi dus la bun capăt”.

Aurescu a subliniat că relaţia transatlantică şi parteneriatul strategic al UE cu NATO reprezintă „cheia depăşirii” unor provocări majore, precum cele din aceste luni.

Războiul cumplit care se poartă în apropierea graniţelor noastre estice, cu atâtea victime nevinovate din rândul civililor, victime ale crimelor de război, ale crimelor contra umanităţii şi de genocid comise de trupele ruse, ne arată din nou cât de important este să continuăm să ne întărim rezilienţa strategică, atât în interiorul ţării, cât şi la nivelul UE şi împreună cu partenerii noştri în cadrul alianţelor şi parteneriatelor regionale şi internaţionale din care facem parte în mod activ. 

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu:

El a evidenţiat că România contribuie substanţial la efortul de gestionare a situaţiei de la frontiera externă a UE şi de primire de refugiaţi. De la începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina, ţara noastră a oferit sprijin direct unui număr de 927.000 de refugiaţi, dintre care peste 89.000 au ales să rămână în România.

Ce ar însemna aderarea României la Spațiul Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor, compusă din 26 de țări membre, ultimul stat care a aderat fiind Liechtenstein, în 2011, potrivit Ministerului de Interne.

Conform MAE, aderarea la Spațiul Schengen înseamnă:

  • eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
  • cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
  • crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

România a devenit stat membru al Uniunii Europene în 2007, iar îndeplinirea criteriilor prevăzute în ansamblul de măsuri Schengen a fost recunoscută încă din iunie 2011. Totuși, din cauza altor condiții neîndeplinite, precum rapoartele negative ale Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind corupția și sistemul judiciar din România, votul de admitere în Schengen a fost amânat.

 
 

Urmărește-ne pe Google News