Cuprins:
1 din 6 cupluri care vor să facă un copil nu poate
Sunt mai mulți ani deja în care prof. dr. Bogdan Doroftei a încercat să vorbească, prin diferiți parlamentari sau direct la Ministerul Sănătății, explicând importanța ca România să aibă o „lege a reproducerii umane asistate”. Acesta spune că au fost două inițiative de reglementare – în 2013 și 2021, dar ambele au rămas în sertarele Parlamentului, iar România rămâne singura țară din UE unde nu există o legislație în domeniu.
„Este deja o problemă de sănătate publică ce trebuie asumată”, a spus prof. dr. Bogdan Doroftei. În momentul de față, în România, 1 din 6 cupluri care vor să facă un copil nu poate. Cauzele sunt multiple, spune specialistul, și țin mai mult de modul actual de viață: familiile vin, de regulă, târziu, la o vârstă mai înaintată, când scad șansele obținerii unei sarcini pe cale naturală, dar cresc riscurile asociate. Fiind în an electoral și cu sute de discuții care înconjoară candidații, profesorul spune că acesta ar fi un bun plan de țară – rezolvarea problemei natalității, care nu se va putea face într-un mandat.
„Trebuie să facem acum ceva pentru asta. Natalitatea scade, nu putem merge în aceeași manieră, fiindcă în 50 de ani, populația țării va fi de 9 milioane de locuitori, cu impact masiv asupra economiei, vieții de zi cu zi, la nivel social. Sunt oameni care, din diferite motive, ajung la un moment în viață în punctul în care își doresc un copil și constată că nu pot să facă asta: ar trebui încurajați. Dar nici să ajungem la extreme, cum e modelul Ungariei, care a naționalizat toate clinicile fiindcă au considerat problema de siguranță națională și a stabilit ca obiectiv măcar oprirea declinului demografic, dacă nu creșterea natalității”, a declarat prof. dr. Bogdan Doroftei.
Costurile fertilizării: în jur de 5.000 de euro
Un prim obstacol pentru familii, spune el, este cel financiar. Costurile unei fertilizări ajung între 20.000 și 25.000 de lei, aici fiind inclusă și medicația necesară pentru mamă, de aproximativ 7.000 de lei. Nimic nu este decontat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. O lege generală, care să menționeze cadrul și condițiile în care se pot face astfel de proceduri în România, ar deschide și oportunitatea finanțării, măcar parțială, prin CNAS a unor astfel de proceduri.
„Sunt niște prevederi legate de medicina reproductivă în legea transplantului, dar la modul general, și ar fi important un astfel de cadru legal pentru a așeza lucrurile la locul lor. Ar fi util și oportun pentru pacienți dacă lucrurile ar fi corecte și complete, să nu țină medicina reproductivă de oricine, oricum, în orice condiții, mai ales în defavoarea pacienților. Există o stare de confuzie generală. Spre exemplu, avem două programe de sprijin financiar pentru familiile care nu pot să facă un copil – unul la Ministerul Sănătății, unul la Ministerul Familiei”, a punctat prof. dr. Bogdan Doroftei.
Acesta spune că ideea de a avea două programe care oferă bani familiilor, să reducă din povara financiară, este bună pe hârtie. Dar prin faptul că un program este la Ministerul Sănătății, iar celălalt la Ministerul Familiei, ele intră în concurență, pentru că o clinică și, respectiv, un pacient nu pot depune un dosar în ambele locuri. Și cum Ministerul Familiei oferă un sprijin de 15.000 de lei, față de 10.000 la Sănătate, primul program este supraîncărcat de cereri, iar la Ministerul Sănătății ajung să rămână fonduri.
Promisiuni imposibile pentru femei de peste 50 de ani
Însă dincolo de sprijinul oferit familiilor care vor un copil, care sunt riscurile directe ale lipsei de reglementare din domeniu? Prof. dr. Bogdan Doroftei, care deține, la rândul său, o clinică de fertilizare in vitro în Iași, spune că poveștile pe care le-a auzit de la pacienții care ajung la el sau de la alți profesioniști în domeniu par adesea ireale.
Sunt unele clinici care recrutează din România pentru a face proceduri în alte țări, explică medicul, și care le spun și femeilor de peste 50 de ani că pot rămâne însărcinate. Nu există nicio țară din Europa sau vreun ghid care să recomande asta, ba dimpotrivă, peste tot se menționează că o sarcină la o vârstă atât de înaintată poate să ducă la decesul mamei. Iar șansele ca procedura să fie reușită sunt minime.
„Am multe paciente care au fost păcălite cu tot felul de tratamente, inclusiv transfer de celule stem. Dar sunt metode de a face bani și atât: anul trecut a fost publicat un ghid realizat de cei mai buni specialiști din Europa, care a arătat că astfel de tratament nu are un beneficiu evident. Cumva, o lege trebuie să reglementeze asta. Dar sunt și pacienți cu unele cerințe care depășesc orice limită. Am avut un caz cu o familie care a venit să spună că vrea să apeleze la fertilizare in vitro pentru că voiau un băiat să ducă numele mai departe, aveau prea multe fete. I-am refuzat, dar a fost alegerea mea, în altă parte s-ar putea să li se accepte: nu există o interdicție prin lege, doar morală”, a mai declarat prof. dr. Bogdan Doroftei.
Medicul crede că oamenii politici evită subiectul natalității și pentru că orizontul de timp e mai lung decât un mandat. Dar crede că un proiect de creștere a natalității în România poate porni ca fundament și de la o astfel de lege, atât timp cât există consens politic de a lăsa lucrurile să curgă, indiferent de cine este la conducerea statului.
„Îmi pun și eu astăzi o întrebare: cine o să mai lucreze când o să am eu 65 de ani? Sau gata, închidem șandramaua, ne mutăm toți în Grecia, Spania, Italia etc. Nu e o variantă. La nivelul meu, asta pot și vreau să fac, să ne luptăm pentru a sprijini o astfel de inițiativă legislativă”, a conchis specialistul.
Foto ilustrativ: Shutterstock
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
BufnitaDuminicala • 05.10.2024, 08:42
S-a dus timpul in care o familie putea să aibă 3-4 copiii sau mai mult, nu de alta dar întreținerea, educația unui copil cu tot ce înseamnă acest lucru, a devenit din ce în ce mai prohibitiv. În plus, siguranța unui loc de muncă bine plătit este ceva din ce în ce mai rar, pretențiile au crescut, etc.
dorusan • 04.10.2024, 21:37
Problema e mai complicată de atât. Copiii nu sunt doar niște numere. Familiile în trecut făceau (mulți) copii pentru a avea ajutoare la munca câmpului dar și pentru că nu exista access la educație sexuală și la contracepție. O familie educată acum nu va avea mai mult de 2 copii mai niciodată. Educația slabă în general vine la pachet cu o natalitate ridicată. Mai e ceva, femeile din ziua de azi nu mai sunt împlinite doar de copii, ele au nevoie să fie împlinite educațional și profesional, așa că se vor preocupa între anii 20 și 30+ de educația universitară (și post), de job și de o stabilitate financiară. Stabilitatea asta financiară era rolul (exclusiv) bărbatului în trecut, astăzi rolurile s-au mai egalizat. Grija pentru educație, stabilitatea financiară și căutarea unui partener cel puțin la fel în cele mai de sus le ocupă femeilor mult mai mult timp, timp în care femeile din trecut se căsătoreau repede și făceau copil după copil. Toate țările dezvoltate au probleme de natalitate.
proprietarypoet • 04.10.2024, 18:23
Vor veni 25 de milioane de indieni, vietnamezi si africani, si se rezolva problema. Am fi destepti ca pana atunci sa oferim avantaje ucrainenilor, bielorusilor, turcilor, sarbilor, bosniacilor calificati. Bine, de moldoveni nu mai spun.