Bogdan Hossu, despre programul de muncă redusă ”Kurzarbeit”: ”Angajatorul decide unilateral și anunță angajatul cu 24 de ore înainte. Așa, îi distrugi viața socială și familială”

”Este inadmisibil ca, unilateral și discriminatoriu, angajatorul să decidă, în orice moment, schimbarea programului de lucru. Asta înseamnă o distrugere a capacității lui de a realiza o viață socială, familială și de a fi un cetățean normal, care-și desfășoară activitățile ca orice cetățean normal, a spus Hossu.

Problema este, susține Bogdan Hossu, că programul ”Kurzarbeit” propus de Ministerul Muncii și prevăzut și în planul de relansare economică al PNL diferă de cel care se aplică în state din vestul Europei. Acolo, angajatul este anunțat de schimbarea programului de lucru cu cel puțin o săptămână înainte și se referă la perioade minim lunare.

”În Vest, se acordă chiar zero ore pe o lună, cu ideea că pe trei luni se face o medie de cel puțin 40%”, a precizat liderul sindical.

Bogdan Hossu a explicat cum trebuie înțeles acest nou concept de muncă flexibilă: dacă angajatorul spune că luna asta are capacitate să îi dea de muncă unui angajat numai pentru patru ore pe zi, îl plătește la nivelul a jumătate din salariul din contractul individual de muncă, iar pentru restul de patru ore, vine Guvernul și sprijină cu încă 75% din salariul de bază.

Angajatul va avea însă, în final, mai multe pierderi – un salariu mai mic și mai puține sporuri.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

”Asta înseamnă că angajatul pierde din salariul de bază 12,5%. Dar el pierde mai mult la venitul salarial, pentru că, fiind în șomaj tehnic, nu va mai beneficia de sporuri”, a mai spus liderul sindical.

Mai mult, proiectul nu vorbește nici de acordarea concediului de odihnă, a tichetelor de masa și de vacanță în aceste perioade cu timp de muncă redus.

Dacă este să copiem modelul din Vest și nu să transformăm salariatului într-un robot sau sclav modern, ar trebui să li se acorde angajaților ca la regimul normal de muncă de opt ore.

Bogdan Hossu, liderul Confederației Sindicale ”Cartel Alfa”:

O altă problemă a proiectului este că nu garantează că angajatorul nu face ”o speculă cu banii de la Guvern” și că nu obligă angajatorul să mențină acele locuri de muncă.

Timpul scurt de lucru, spunea ministrul muncii la lansarea planului de dezvoltare economică, se va acorda în baza unui act normativ care declară că este stare de urgență, stare de alertă sau criză financiară și definește clar perioada pentru care se aplică modificarea în contractual de muncă al angajatului.

”În momentul respectiv, angajatorul nu trebuie să facă o specula legată de banii primiți de la Guvern, adică să nu angajeze pe altcineva pentru aceleași sarcini pentru o altă perioadă, să nu facă ore suplimentare, să nu subcontracteze servicii pe care lucrătorul le realiza”, a subliniat Hossu.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

El a precizat că, din cum arată proiectul, deși sunt trei participanți la această situație, numai doi suportă pierderile – Guvernul și angajatul, în timp ce angajatorul ”nu contribuie cu nimic”.

Avantajul ar fi că, în situații de criză economică, când o societate comercială nu poate lucra la capacitate normală, programul ”Kurzarbeit” este o modalitate de a păstra locurile de muncă.

”Avem nevoie de schimbarea filozofiei de afaceri și de investiții. Angajatorul care beneficiază de ajutor de stat și are profit, să investească profitul. Scopul este ca întreprinderea să devină competitivă, nu maximizarea profitului și a dividendelor”, a mai spus Bogdan Hossu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro