Adriana Nedelea LA FIX | Bogdan Hossu, despre planul de relansare economică: „Pe termen scurt, dau nota 8, pe termen lung, nota 4”

Premierul spune că este ”un plan ambițios”, USR îl ironizează, calificându-l drept ”o ciorbă reîncălzită a «investițiilor» în prag de alegeri”, iar analiști economici cred că este doar ”un eseu”, fără surse de finanțare, fără termene clare de realizare și cu unele proiecte din vremea lui Ceaușescu.

În emisiunea Adriana Nedelea LA FIX, Bogdan Hossu a declarat că, pe termen lung, acest program de relansare economică este greu de aplicat, din cauza lipsei consensului din viața politică și a deselor schimbări de garnituri la conducerea țării.

Principalele declarații ale liderului sindical Bogdan Hossu:

• Mai punem de la noi încă 10 miliarde. Planul este prevăzut pentru două guvernări și jumătate, deci e nevoie de coerență, susține liderul sindical.

Ascultând miniștrii, adunând procentele din PIB, sumele cerute de fiecare depășesc cu mult bugetul național, de 32%, care concret este de 29%.

Bogdan Hossu, președinte ”Cartel Alfa”:

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

• Mai avem și scandalul politic legat de revendicarea asupra propunerilor din programul de relansare economică. PSD susține că e planul lor, iar eu sunt surprins că planul lor prinde viață cu ajutorul PNL, iar ei nu doresc susținerea lui. Vrem ca politicienii să nu vadă doar partidul politic care propune măsurile, ci să simtă realitatea din teren.

„Am rezerve foarte mari față de planul de a construi 3.000 de kilometri de autostradă”

• În afară de realizarea de 400 de kilometri de diferite legături, de fapt niște completări, planul prevede pe termen mediu realizarea a aproximativ 3.000 de kilometri de autostradă. Am rezerve foarte mari față de această inițiativă.

• Am distrus calea ferată, prin reducerea cu 4.000 de kilometri, iar acum vedem că vor să refacem 3.000 de kilometri.
• Sunt și propuneri sociale, de genul construirii de noi spitale și școli, dar aici sunt probleme de genul racordării la gaze, apă și canal, nu doar de ridicare a clădirii.
• Ar trebui ca politica fiscală să stimuleze ca angajatorii să investească cu prioritate profitul lor, dar nu am văzut nimic de acest gen.

Despre cât de realist este planul de relansare economică al Guvernului Orban, pe o scală de la 1 la 10:

Planul de relansare economică – pe termen scurt, dau nota 8, pe termen lung, nota 4.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

• Sunt neîncrezător, par mai mult promisiuni electorale și mai puțin angajamente realiste.

Despre măsurile pentru angajați:

• Programul de muncă pe termen scurt nu este realizabil.

Este inadmisibil ca, unilateral și discriminatoriu, angajatorul să decidă unilateral în orice moment schimbarea programului de lucru. În textul proiectului este că decizia este unilaterală și se anunță cu 24 de ore înainte lucrătorului.

• Asta înseamnă o distrugere a capacității lui de a realiza o viață socială, familială și de a fi un cetățean normal, care-și desfășoară activitățile ca orice cetățean normal.

• Toate mecanismele din Vestul Europei sunt luate alături de sindicate. În Vest, se acceptă chiar și zero ore pe lună, în ideea că la trei luni se face o medie de 40%.

Ce pierde angajatul prin noul concept de muncă flexibilă al Guvernului Orban:

• Pentru lucrător, acest timp scurt de muncă înseamnă că angajatorul spune: eu, luna asta, am capacitate să îți dau de muncă numai pentru patru ore pe zi. Se plătesc patru ore pe zi, la nivelul a jumătate din salariul din contractul individual de muncă.

• Pentru restul de patru ore, vine Guvernul și sprijină, pentru a nu întrerupe raportul de muncă, și dă încă 75% din salariul de bază.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

• Asta înseamnă că, de fapt, angajatul, la 4 ore în șomaj tehnic pierde Angajatorul spune că poate să-ți dea de muncă doar 4 ore pe zi, iar restul de 4 ore vin ca sprijin de la guvern, care dă încă 75% din salariul de bază.

Asta înseamnă că angajatul pierde din salariul de bază 12,5%. Dar el pierde mai mult la venitul salarial, pentru că, fiind în șomaj tehnic, nu va mai beneficia de sporuri.

• De asemenea, nu sunt reglementate concediul, pensia, tichetele de masă, cele de vacanță. Dacă nu vrei să transformi angajatul în sclav modern, trebuie să i le acorzi, chiar dacă e în șomaj tehnic.

• De asemenea, angajatorul nu trebuie să facă o speculă. Adică, nu are voie să angajeze pe altcineva în locul celui aflat în șomaj tehnic.

„Angajatorul nu prea contribuie cu nimic”

• Guvernul contribuie prin bani, salariatul e ajutat, dar nu-și vede venitul întreg, iar angajatorul nu contribuie cu nimic.
• Avem nevoie de schimbarea filozofiei de afaceri și de investiții. Angajatorul care beneficiază de ajutor de stat și are profit, să investească profitul.

Scopul este ca întreprinderea să devină competitivă, nu maximizarea profitului și a dividendelor.

• Aveam probleme la transporturi, dar toate domeniile au lacune, în special la simplificarea procedurilor de licitație și de atribuire a proiectelor.
• Trebuie să treacă prin Parlament, pentru că altfel va fi contestat, dar am dubii, pentru că Guvernul nu are vreo măsură pe acest aspect.
• Sunt multe instrumente care trebuie să facă obiectul modificărilor legislative, deci, ele trebuie trecute prin Parlament.

„Digitalizarea și reforma aparatului de stat, un fel de heirupism conjunctural”

• În actualul plan de redresare economică, nu se regăsesc sume pentru digitalizarea aparatului de stat.

Restructurarea bugetarilor este doar o temă populistă.

• Nu avem resurse financiare pentru reformă și digitalizarea statului.

• Este un fel de heirupism conjunctural, un fel de reformă pe care fiecare ministru o face după metodologie proprie, Dacă nu se gândește un sistem integrat.

• Fiecare ordonator de credite și-a făcut bază de date, dar ideea este să și cuplăm bazele de date. Avem nevoie de o schemă care să permită cuplarea bazelor.

„Toate restructurările sunt cu nuanță populistă”

• Doamna ministru al Muncii spune că nu știe câți bugetari are în subordine, dar nu a cerut înregistrarea acestora în REVISAL.

• Încă se merge pe varianta stat în stat.

• Vorbim de posturi bugetate, dar neocupate.

• Toate restructurările sunt, de fapt, restructurări cu nuanță populistă, deși numărul bugetarilor raportat la populația României este mai mic față de restul Europei.

• Domeniul sănătății are deficit de angajați și nu există o acțiune concertată, ci numai dorințe cu nuanțe populiste de a spune „am redus numărul de bugetari”.

• Am putea ajunge ca, dintr-o coadă la care stai o oră, să stăm șase ore, pentru că-i dăm afară și pe cei care îi mai avem.

Despre posibilitatea de a încheia anul cu creștere economică, așa cum estimează ministrul Economiei:

• Momentan, pe datele de la Institutul Național de Statistică, este discutabilă această performanță.

• Puțin probabil. Eu aș fi fericit dacă cel puțin am încheia pe zero, dar cred că, în structura actuală, s-ar putea să îl încheiem ne negativ.

• Decizia care are consecințe negative este cea a pensiilor, care se învârte în cerc, pentru că nu se dorește o decizie clară.

• Dacă mecanismele care vor fi introduse vor funcționa, pentru că scârțâie, pentru că avem șomaj, ajutor pentru întreprinderi, avem această nouă măsură, munca cu timp scurt. Toate aceste măsuri susțin nepierderea locurilor de muncă, chiar dacă salariatul va munci mai puțin.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro