O echipă de cercetători britanici de la mai multe universități din întreaga țară a evaluat caracteristicile clinice ale pacienților internați în spitale cu COVID-19 în faza de creștere a primului val al focarului, în perioada 6 februarie – 19 aprilie 2020.

Vârsta medie a celor 20.133 de pacienți a fost de 73 de ani, în timp ce durata medie a simptomelor înainte de internare a fost de 4 zile (1-8 zile).

Care sunt principalii factori de risc pentru COVID-19

Conform evaluării, publicate în revista științifică British Medical Journal (BMJ), există patru factori de risc principali care sunt asociați cu dezvoltarea celor mai periculoase simptome de coronavirus: vârsta, sexul, greutatea și boala de bază.

În afară de vârsta înaintată (peste 70 de ani), cercetătorii au descoperit că a fi bărbat este un factor important, 60% dintre pacienții cu coronavirus fiind de sex masculin.

Sexul masculin ca factor de risc COVID-19 a fost identificat de numeroase alte studii precedente, care au determinat că bărbații sunt supuși unui risc între 50% și 80% mai mare de deces din cauza coronavirusului decât femeile. 

Deși nu e clar de ce bărbații par mai predispuși să dezvolte forme grave de COVID-19, diferențele de risc între sexe ar putea fi explicate de prezența testosteronului, stilul de viață mai nesănătos și predispoziția pentru comportamente riscante. 

Bolile cronice cele mai întâlnite printre cazurile grave de COVID-19

Majoritatea pacienților cu coronavirus spitalizați aveau cel puțin o boală cronică, afecțiunile cardiace fiind cele mai răspândite în rândul celor care au murit de COVID-19, urmate de boala pulmonară cronică astmatică, boala renală cronică și boala hepatică.

Distribuția cazurilor COVID-19 pe vârstă și sexe, ce au necesitat spitalizare, unde albastru reprezintă decese, verde cazurile active, iar mov cazurile externate. Sursă grafic: BMJ

Obezitatea a fost, de asemenea, considerată un factor de risc important, deși alte studii precedente nu au legat obezitatea cu mortalitatea în spital după ajustarea la alte comorbidități, vârstă și sex.

Și fumatul e menționat în raport. Doar 6% din pacienții incluși în studiu erau fumători actuali, pe când 30,8% erau foști fumători. 

Deși studiul nu a reușit să clasifice fumatul ca o comorbiditate, un alt studiu recent efectuat la Imperial College din Londra a constatat că fumătorii aveau cu14% mai multe șanse să ajungă într-un spital cu simptome de coronavirus decât nefumătorii.

Cele mai frecvente simptome COVID-19

Cele mai frecvente simptome de COVID-19 (stânga) și cele mai întâlnite comorbidități. Sursă grafic: BMJ

Studiul a urmărit și cele mai frecvente simptome ale coronavirusului, precum tuse, febră, dificultăți respiratorii, oboseală și confuzie, în această ordine

Aceste descoperiri sunt similare cu alte studii care au raportat factorii de risc și simptomele COVID-19, deci nu sunt deloc surprinzătoare. Cu toate acestea, este util să le vedem confirmate de un studiu uriaș precum acesta, care a implicat peste 20.000 de pacienți spitalizați.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie

 
 

Urmărește-ne pe Google News