Mai puțin cu 10.000 de bolnavi de cancer diagnosticați în anul pandemiei față de 2019, arată INSP. „Sistemul va fi copleșit nu numai numeric, ci cu cazuri disperate”

• Sunt și câteva județe în care au fost diagnosticați mai mulți bolnavi oncologici în 2020, comparativ cu 2019. În Hunedoara, de pildă, au fost înregistrate 2.118 noi cazuri, față de 1.922. Situația pe țară poate fi consultată aici. 

„Triplu risc de moarte pentru pacienții oncologici din România!”, titra Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) într-o scrisoare deschisă, trimisă la finalul lunii martie 2020.

„Diagnosticarea cancerului a scăzut cu 30-40% în anul pandemiei”

Un an mai târziu, Cezar Irimia, președintele FABC, susține că după o evaluare a anului 2020 „făcută împreună cu doctorii noștri, părerea noastră e că diagnosticarea a scăzut cu 30-40%”. 

Cum se vor reflecta aceste cifre în minus, în viitor? 

„Vor pune o presiune majoră pe sistem, deoarece acești pacienți vor veni cu stadii avansate în toamnă, când sperăm noi să avem liberă circulație să ne prezentăm la doctor”, explică Cezar Irimia. 

Sistemul va fi copleșit nu numai numeric, ci cu cazuri disperate, în ultima fază, unde șansele pacienților scad și costurile vor crește vertiginos, pentru tratamentele pentru acești pacienți.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: 

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Irimia spune că în cancerul bronhopulmonar au ținut o evidență având un proiect pe navigarea pacienților cu suspiciune de cancer bronhopulmonar, iar concluzia a fost că  în 2020 sunt cu aproximativ 4.000 mai puțini pacienți diagnosticați, față de cei în jur de 12.300 de pacienți nou diagnosticați în 2019. 

A scăzut numărul pacienților diagnosticați, dar sunt pacienți mai complecși, avem pacienți care au venit în cazuri foarte complicate

Lidia Kajanto, medic oncolog în București:

Cifrele oferite de Organizația Mondială a Sănătății 

Dublu față de cazurile declarate de INSP la momentul acesta. Diferența s-ar explica prin faptul că datele INSP sunt încă în lucru.

Globocan este o bază de date online care oferă statistici globale privind cancerul și estimări ale incidenței și mortalității în 185 de țări pentru 36 de tipuri de cancer și pentru toate formele de cancer combinate. Datele provin de la Observatorul Global al Cancerului, din Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, care face parte din Organizația Mondială a Sănătății.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Oamenii din spatele cifrelor 

În interacțiunea cu pacienții, statistica devine ceea ce este de fapt – oameni. Irimia povestește cazul a două doamne din Târgu Mureș, cu cancere mamare, care au avut indicații de chimio și radioterapie preoperatorii în timpul pandemiei. Când s-au întors după aceste tratamente la chirurg,  pentru operație, spitalul județean era spital COVID și medicul de acolo le-a zis că „îi pare rău, dar nu le mai poate opera, să se ducă în privat”. 

În privat, femeile acestea nu au avut bani să meargă și gândiți-vă că toți banii aceia investiți pe chimio, radio, înainte de operație au fost aruncați pe fereastră. Boala avansează, nu sunt operate la timp, atunci când ele erau eligibile. Până la urmă au mers la Cluj și le-a primit Clujul. În toată țara s-au întâmplat lucrurile acestea.

Cezar Irimia:

De la începutul crizei COVID, Organizația Mondială a Sănătății vorbește de nenumărați pacienți cu cancer și bolnavi cronici care nu au primit îngrijiri medicale sau tratament la timp. În plus, numărul total al spitalizărilor la nivel național în perioada martie – august 2020 a fost cu 48% mai mic decât în perioada similară din 2019, arată un studiu publicat de Observatorul Român de Sănătate, citat de publicația G4media.

Pacientul cronic, victima colaterală 

Faptul că în spitale au fost primite doar urgențele e încă o greșeală majoră a sistemului de sănătate, crede Irimia. Acesta susține necesitatea gestionării pandemiei, dar crede că se putea face și prin alt gen de măsuri, care să pună mai puțină presiune asupra sistemului de sănătate și să producă mai puține victime colaterale. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

„Ce s-a întâmplat cu pacienții cronici care se tratau sau urmau să se opereze la spitale care au fost declarate COVID? Este o întrebare retorică, poate. Vreau să eliminăm legenda că pacienții nu s-au mai dus la doctor. Ei spun că pacientul de frica COVID-ului nu s-a mai dus la tratament. Fals. Pacientul știa sigur că, dacă nu se duce la tratament, moare de cancer, pentru el COVID-ul era ceva colateral”. Acesta spune că spitalele au îngrădit accesul pacienților non-COVID.

Cazul unui bărbat de 70 de ani, dintr-o comună din Botoșani, este grăitor. Bolnav de cancer, Vasile Țurcanu, a fost luat cu Salvarea de acasă și plimbat între spitale o noapte întreagă până să fie internat la Dorohoi. Acolo unde a și murit, în cele din urmă.

Cum se explică creșterea numărului persoanelor diagnosticate în unele județe?

Deși în cele mai multe județe din țară, numărul de pacienți diagnosticați cu cancer a scăzut, în Hunedoara și Bacău, de exemplu, acesta a fost mai ridicat în 2020. Irimia explică:

„Mergând cu COVID în spitale, la analizele făcute s-au constatat și multe cancere și alte boli cronice, pentru că pacienții nu răspundeau manevrelor medicale. E o părere împărtășită și de câțiva medici, de ce în unele județe a crescut rata diagnosticării față de 2019”.

Medicul oncolog confirmă că unele cazuri au fost descoperite chiar la pacienții cu COVID: 

La bilanțul de evaluare, se face și tomografie, și s-au constatat și alte lucruri. În general, s-a depistat (cancerul) bronhopulmonar, era pneumonia de COVID și mai găseam o formațiune tumorală.

Cezar Irimia:

Programul de screening al cancerului de sân, amânat

Cancerul de sân este cel mai răspândit în rândul femeilor din România. Conform raportului Globocan, peste 12.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer la sân în 2020.

Cu toate acestea, etapa a doua a proiectului pentru screeningul cancerului de sân aprobat spre finanțare în urma apelului „Fii responsabilă de sănătatea ta – programe regionale de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de sân” încă nu a început.

„Au fost contractate în luna iunie a anului 2020 și au ca obiective testarea pentru cancerul de sân a femeilor din grupa de vârstă 50-65 de ani, 30.000 de femei în regiunea de Nord-Vest și Vest și 30.000 de femei în regiunea Nord-Est Sud-Est.

Întrucât contractarea acestor proiecte s-a realizat în plină situație epidemică a infecției cu noul coronavirus, s-a considerat prudentă evitarea mobilizării femeilor la consultații mamografice, mai ales în condițiile în care acestea fac parte dintr-o grupă de vârstă aflată la risc de a contracta infecția”, explică Ministerul Sănătății (MS), într-o solicitare a ziarului, referitoare la numărul femeilor care au beneficiat de analize în programul pe fonduri europene accesat de Guvern. 

Cezar Irimia însă critică însă lipsa de claritate și de transparență în sistemul de sănătate și în minister. 

„A face un screening, chiar pe bani europeni, trebuie să începi cu multe lucruri care nu s-au făcut în România. De exemplu, trebuie să avem un registru dedicat screeningului, trebuie să așezăm boii în fața carului și nu invers”, spune Irimia.

Recomandarea președintelui Federației Asociațiilor Pacienților cu cancer este controlul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro