Bacteriile din spitale, o amenințare mai mare pentru bolnavii severi de COVID-19 decât virusul în sine. Ce se întâmplă în organism când se combină cele două infecții

Deși COVID-19 este o boală respiratorie cauzată de un virus, mulți pacienți cu sistemul imunitar slăbit pot dezvolta și co-infecții bacteriene. Problema este că utilizarea antibioticelor ca tratament standard pentru COVID-19 ar putea provoca o creștere accentuată a rezistenței antimicrobiene, avertizează cercetătorii de la Queen’s University Belfast.

Profesorul José Bengoechea și dr. Connor Bamford, ambii microbiologi la Queens Wellcome-Wolfson Institute for Experimental Medicine din Belfast, au publicat recent un nou studiu în care susțin că pacienții cu COVID-19 se confruntă cu riscuri enorme de a dezvolta infecții bacteriene severe.

Cercetătorii mai spun că sistemul imunitar răspunde diferit la SARS-CoV-2 (coronavirusul care provoacă COVID-19) atunci când organismul este atacat simultan de o infecție bacteriană, ceea ce duce la rezultate clinice mai grave și crește severitatea bolii.

Având în vedere aceste descoperiri, cercetătorii îndeamnă cadrele medicale să acționeze cu prudență și să fie atente la riscurile unor co-infecții bacteriene, în special într-un cadru spitalicesc, unde acest lucru se poate întâmpla cu ușurință din cauza infecțiilor nosocomiale.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

”Lipsa unor terapii pentru tratarea pacienților severi cu COVID-19 i-a determinat pe clinicieni să folosească o serie de tratamente pentru a modifica activitatea sistemului imunitar”, a spus profesorul Bengoechea într-un comunicat de presă, cu implicația că acest lucru ar putea face pacienții mai vulnerabili la co-infecții bacteriene.

“Astfel de intervenții pot crește riscul de infecții respiratorii bacteriene secundare potențial fatale. Prin urmare, trebuie luat în considerare dacă vreo terapie nouă poate afecta sistemul imunitar al pacienților. Credem că există o nevoie urgentă de a dezvolta noi substanțe terapeutice pentru a trata COVID-19 care vizează scenariul de co-infecție cu virusul /bacteriile, a detaliat profesorul.

Antibioticele antrenează o nouă generație de bacterii care sunt rezistente la tratament

Studiul naște îngrijorări și cu privire la impactul COVID-19 asupra rezistenței antimicrobiene. Rezistența la antibiotice apare atunci când un antibiotic nu mai este eficient împotriva bacteriilor.

De fiecare dată când o persoană ia antibiotice, bacteriile sensibile sunt ucise, dar germenii rezistenți care supraviețuiesc pot fi lăsați să crească și să se înmulțească. Cu timpul, aceste populații rămase pot deveni atât de puternice și răspândite, încât antibioticele își pierd eficiența.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Uneori, creșterea dozei de antibiotic poate ajuta la combaterea unei infecții mai severe, dar în alte cazuri – și acestea sunt din ce în ce mai frecvente -, nicio doză nu pare să controleze creșterea bacteriană.

În majoritatea spitalelor, cazurile cele mai severe de COVID-19 sunt tratate cu antibiotice cu spectru larg. Potrivit lui Bengoechea și Bamford, aceste antibiotice nu numai că fac foarte puțin pentru a îmbunătăți starea pacienților, ci sunt corelate cu mortalitatea mai ridicată.

Învățăm multe despre acest virus în fiecare zi. Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte care apare este asocierea cu bacterii și alte co-infecții microbiene la cei mai bolnavi.

Dr. Connor Bamford:

”Cercetările noastre sugerează că infecția bacteriană, combinată cu infecția virală, înrăutățește probabil prognoza COVID-19, deși nu știm încă măsura reală. Creșterea rezistenței antimicrobiene la bacterii înseamnă că această situație este mai greu de tratat. Este clar că vom avea nevoie de noi medicamente care să țină cont atât de virus, cât și de bacterii”, a adăugat Bamford.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Rezultatele au apărut în revista EMBO Molecular Medicine.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News