În ședința de Birou Politic Național a PNL de luni, prima din acest an, liberalii nu au discutat despre pregătirea campaniei pentru prezidențiale sau convocarea Consiliului Național pentru validarea candidaturii lui Crin Antonescu, ci s-au gândit la lucruri care țin de beneficiile Puterii: funcțiile care țin de numiri din zona Executivului.
Liderii din formațiune au fost anunțați că în județele în care un partid are șeful de Consiliu Județean, acolo organizația va avea și prefectul. În cazul PNL, formațiunea are 12 șefi de Consiliu Județean (unul fiind ales pe liste comune cu PSD, adică în Ilfov). Așadar, prefecți ai PNL ar urma să fie în județe ca Alba, Arad, Bihor, Cluj, Ilfov sau Giurgiu.
Funcții mai puține în aparatul guvernamental
În schimb, filialele care nu vor avea prefect vor primi funcții de secretar de stat. În ceea ce privește secretari de stat, la nivelul Coaliției este o decizie de reducere a numărului acestora, însă sunt încă neclarități în ceea ce privește numărul lor. În campania electorală între primul tur al prezidențialelor și parlamentarele, PNL a ieșit cu o decizie de susținere a reducerii cu 50% a numărului secretarilor de stat, însă ajustarea în noul guvern nu e așa de mare, potrivit informațiilor Libertatea.
În prezent în partid, circulă două variante referitoare la numărul secretarilor de stat pe care îi va avea PNL: 11 sau 15 secretari. Sunt cifre drastic diminuate, dacă ne raportăm la precedenta experiență în trei la guvernare, a PSD, PNL și UDMR. În noiembrie 2021, când încă nu se punea problema strângerii curelei, PSD bătuse palma cu partenerii să aibă 42 de secretari de stat, PNL 34 de secretari de stat, iar UDMR doar opt secretari de stat. Iar atunci, liberalii trecuseră de la 42 de secretari de stat la 34, după ce se certaseră cu USR, iar Uniunea a decis să iasă de la guvernare.
În următoarele două săptămâni vor continua discuțiile pe alocarea funcțiilor de secretar de stat, pentru că fiecare organizație vrea să aibă om în ministere care sunt fie de interes pentru vreun lider local, fie țintesc în mod clar Ministerul Dezvoltării, instituția care asigură resursele care vin de la centru spre teritoriu. Tradițional, funcțiile de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării (dar blindate de delegare de atribuții pe programe ca „Anghel Saligny”, PNDL sau coordonarea Consiliului Național de Investiții) sunt perla coroanei, pentru liderii cei care vor să aibă influență.
Luptă pentru șefia SGG
Una din cele mai vânate funcții din zona guvernamentală în momentul de față este șefia Seretariatului General al Guvernului. Practic, secretarul general al Guvernului îl supraveghează îndeaproape pe premier, are acces la toate documentele care văd sau nu lumina zilei în Palatul Victoriei și știe tot ce mișcă în zona Executivă. E o funcție de mare responsabilitate, indiferent de cine asigură guvernare. În 2023, PSD și PNL s-au certat pe numele noului secretar general al Guvernului, după ce inițial social-democrații nu l-au vrut pe Mircea Abrudean, recent ales parlamentar, care provine din puternicul grup al organizațiilor din Ardeal.
Iar în prezent, gruparea din Ardeal încearcă să-și impună din nou un om. De data aceasta din zona lor e promovat Sorin Moldovan, fost deputat pentru două mandate, pe listele PNL Cluj. Moldovan provine din vechiul PDL, fiind apropiat de numeroși lideri, în primul rând de Vasile Blaga (despre care în partid se știe de un deceniu că e nepot al acestuia) sau Daniel Buda (șeful PNL Cluj, organizație care l-a avut pe liste în 2016, 2020 și 2024. „E cam necopt”, a precizat un vechi lider care provine din fostul PDL, în prezent membru al conducerii centrale, pentru Libertatea, referitor la varianta Sorin Moldovan.
Al doilea nume vehiculat a fost Mihai Voicu, fost parlamentar timp de patru mandate, apropiat în prezent de George Tuță (primarul Sectorului 1) și Hubert Thuma (șeful CJ Ilfov). Însă în cazul acestuia, surse liberale au precizat pentru Libertatea că Ilie Bolojan nici nu vrea să audă de această variantă.
O soluție de mijloc, însă până în prezent fără undă verde de la majoritatea liderilor, este Daniel Constantin, fost ministru al agriculturii, care a ratat intrarea în Parlament la alegerile din 1 decembrie, după un scor dezastruos la Teleorman, unde a deschis lista la Camera Deputaților, dar degeaba. Persoane din proximitatea lui Ilie Bolojan susțin că Daniel Constantin ar avea sprijinul șefului interimar, însă problema nu e încă tranșată.