Bonusuri uriașe plătite de o companie de stat din România: Nuclearelectrica dă 800 de milioane de euro privaților ce vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Compania de stat Nuclearelectrica a semnat vineri, la conferința COP29 de la Baku, un contract de 3,16 miliarde de euro pentru servicii de inginerie și management de proiect.

Contractul a fost parafat cu asocierea FCSA, formată din companiile Fluor, Candu Energy, Sargent & Lungy și Ansaldo Nucleare.

Bonusurile vor fi primite de managerii acestor companii ca stimulent pentru realizarea la timp a lucrărilor.

Ce spune compania: practici uzuale

Nuclearelectrica spune că aceste bonusuri sunt practici uzuale.

„Această practică este una uzuală, în acest tip de contracte, și este utilizată, pe baza de bune practici internaționale, pentru a motiva contractantul să își atingă obiectivele setate cu respectarea timpilor de lucru, fără întârzieri, implicit fără escaladări de costuri”, a afirmat Nuclearelectrica, conform sursei citate.

Valoarea finală a bonusurilor încasate va fi corelată cu „atingerea indicatorilor de performanță ai Proiectului (ex: încadrare în graficul de implementare, calitatea lucrărilor, încadrare în bugetul estimat etc.)”.

10 miliarde de euro pentru 1.400 MW

Noile reactoare vor adăuga peste 1.400 MW la capacitatea instalată a centralei de la Cernavodă, dublând-o. Proiectul ar urma să genereze peste 19.000 de locuri de muncă şi va reduce emisiile de CO2 cu minimum 10 milioane de tone anual.

Recomandări

Klaus Iohannis i-a răspuns Elenei Lasconi, care i-a cerut să demisioneze pe 21 decembrie: „Cum să plec!?”

Proiectul este estimat să coste în final 10 miliarde de euro. Lucrările ar putea demara în 2033, potrivit sursei citate.

Odiseea reactoarelor

Proiectul de construire a celor două unități durează de ani buni. În 2009 Nuclearelectrica a înființat firma EnergoNuclear pentru realizarea celor două unități. La acel moment, Nuclearelectrica avea 51% din firmă, iar alți investitori erau grupurile RWE, CEZ, GdF SUEZ, Enel, CEZ, Iberdrola și ArcelorMittal.

Ulterior, investitorii privați s-au retras rând pe rând, iar în 2013 au început negocieri cu grupul chinez China General Nuclear Power Corporation (CGN). În 2020, statul român a renunțat la colaborarea cu chinezii. Conform surselor Libertatea, partea chineză cerea garanții de stat pentru investiție.

Urmărește-ne pe Google News