”Imobiliarele sunt sfinte! Asta este și părerea Patriarhiei Române, care a cerut recent un PUZ pentru un ansamblu rezidențial pe un teren de 5.000 mp de pe strada Pajurei. Vor să facă acolo blocuri de 8 etaje, forțând pe cât se poate reglementările: regim de înălțime superior celui din zonă, stradă de acces de doar 6 metri și trotuar pe o singură parte.

Așadar BOR își folosește banii pentru investiții imobiliare. Recomandarea mea este să-i folosească pentru Catedrală și să nu mai ceară fonduri de la primării. Vă amintesc că Uniunea Salvați România – USR este singurul partid care a cerut că instituțiile publice să nu mai aloce bani pentru Catedrală. Intenția Patriarhiei de a construi un ansamblu rezidențial pe 5.000 de mp este încă o dovadă că solicitarea USR este justificată”, a scris Roxana Wring pe pagina sa oficială.

Ce spune Patriarhia Română

Comunicatul Patriarhiei: 

Terenul în cauză este proprietatea Patriarhiei Române, fiind cumpărat în anul 2006, iar pe o parte din el funcţionează Așezământul social Justinian Patriarhul, care este un centru comunitar compus din două unități de asistență socială licențiate care figurează în Registrul furnizorilor de servicii sociale:

  • Centru de găzduire în regim de urgență pentru victimele violenței domestice, în cadrul căreia anual aproximativ 100 de persoane abuzate (mame cu copii) beneficiază de servicii sociale în regim de urgență
  • Centru de zi pentru copii, care are 30 de beneficiari – copii proveniți din familii defavorizate aflate în evidența Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1.

Cât priveşte demersul Patriarhiei Române, acesta vizează doar terenul din spatele Așezământului social Justinian Patriarhul  şi constituie o solicitare de revenire la PUZ-ul inițial, de teren cu destinaţie rezidențială, aşa cum a fost anterior construirii unui mare centru comercial din zonă. Actuala solicitare, perfect legală, a Patriarhiei Române, urmăreşte scoaterea din categoria regimului industrial şi trecerea în cel rezidenţial a terenului respectiv, cu un regim de înălţime mai mare, raportat la zonă.

Scopul este acela de a se ajunge la o valoare corectă a terenului, pentru o eventuală vânzare a acestui teren, exclusiv în scopul de a organiza şi susține activitățile social-filantropice şi culturale ale centrelor Patriarhiei Române din Bucureşti şi Ilfov. Dacă pe acel teren va fi construit un imobil, acesta nu va aparține Patriarhiei Române, care nu construiește „cartiere” rezidențiale, ci lăcașuri de cult sau centre sociale şi culturale bisericești.

Controverse privind Catedrala Mântuirii Neamului

BOR a fost de mai multe ori criticată, alături de primăriile care au dat bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

În acest an, Primăria București are alocați în buget 45,4 milioane de lei pentru biserici, dintre care 15 milioane pentru Catedrala Mântuirii. Anul trecut, PMB a mai dat 20 de milioane de lei.

De asemenea, Primăria Sectorului 1 a mai dat 20 de milioane de lei, iar Primăria Sectorului 5 a dat alte 5 milioane.

Terenul pe care Catedrala se construiește a fost, la rândul său, dat de către stat.

O serie de asociații non-guvernamentale au criticat și ele Patriarhia, considerând că banii merg mai bine pentru spitale sau educație.

Politicienii nu vor impozitarea Bisericii

Au existat inclusiv tentative de impozitare a Bisericii, dar politicienii nu vor acest lucru. Această idee aparținea anul trecut lui Eugen Teodorovici, pe atunci consilier al fostului premier Mihai Tudose. Teodorovici este acum ministru de Finanțe și a declarat că va relua tema la o întâlnire informală cu Patriarhul Daniel.

În alegerile din 2014, mai multe fețe bisericești au recomandat credincioșilor să voteze ”candidatul ortodox” de la acel moment, respectiv Victor Ponta, care era atunci președintele PSD. Acesta a pierdut în fața lui Klaus Iohannis.

La rândul său, Biserica se apără și spune că statul trebuie să o sprijine după secularizarea averilor mănăstirești, făcută de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acel moment, statul a naționalizat bunurile tuturor mănăstirilor, inclusiv ferme, mori sau sate întregi de robi. Cea mai mare parte erau închinate Muntelui Athos, astfel că producția lor ajungea pe mâini străine. România s-a oferit la acel moment să plătească despăgubiri, dar acestea au fost respinse. Grecii se bazau în acel moment pe intervenția Patriarhiei de la Constantinopol și a Imperiului Otoman.

Patriarhia Ortodoxă Română a fost înființată mult mai târziu.

Dan Negru, criticat dur de oamenii de film: „Jos labele de pe Ursul de Aur, gibonule!”

 
 

Urmărește-ne pe Google News