Bosnia și Herțegovina, fostă parte a Iugoslaviei, reprezintă o țară cu doar 3 milioane de locuitori de trei etnii: bosniaci, sârbi și croați și un puternic filon prorus. În secolul trecut, Bosnia și Herțegovina făceau parte din Iugoslavia, fiind una dintre țările unde s-au desfășurat războaie pentru dobândirea independenței în ultimul deceniu al secolului XX. Aceste conflicte militare au dus, până la urmă, la dezmembrarea Federației Iugoslave în 1992.
Separate, dar asemănătoare, războaiele Iugoslave au avut la bază conflicte etnice, dar și mișcări pentru independență și rezistență. Războiul bosniac a avut loc în perioada 1992-1995, forțele beligerante fiind cele ale Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale entităților sârbe-bosniace și croate-bosniace – Republica Srpska și Herțeg-Bosnia.
Războiul s-a încheiat prin Acordul de la Dayton, în 1995, cu participarea Uniunii Europene, a Germaniei, Franței, Marii Britanii, Federației Ruse și SUA. În total, în cadrul acestui război au murit peste 90.000 de cetățeni, aproximativ 40% fiind civili.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/07/dsc0525-1-1-1024x683.jpg)
Copiii născuți după război, așa cum este Ammar Grabic, 21 de ani, nu mai vor să trăiască cu garduri între ei, așa cum sunt puse la școli între elevii diferitelor etnii, și visează la o țară unită. Într-un interviu pentru Școala 9, președintele Youth Press Association în Bosnia și Herțegovina a explicat cum vede el viitorul țării sale. Totul pornește de la educație.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_10e9590dc544ef9410077d46694984b6.jpg)
– Școala9: Încă de sfârșitul anului trecut, iar acum, mai recent, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, o mai mare atenție a fost adusă regiunii noastre, a Europei de Est. Cum se raportează tinerii din Bosnia și Herțegovina la război? Ce fel de atitudini au?
– Nu toți tinerii din Bosnia și Herțegovina cred că războiul din Ucraina există cu adevărat, fiind un stat divizat în trei părți, cu naționalități diferite. Una dintre aceste entități care ne formează administrația tripartită este prorusă, propagând mesajele Moscovei prin care neagă situația din Ucraina. Este cazul comunității mele.
Sunt dezamăgit de faptul că, deși suntem atât de aproape de ucraineni, pare că nu putem face prea multe pentru aceștia. Pentru mine, nu este ușor să răspund la această întrebare, pentru că m-am documentat și cunosc suferința acestor cetățeni ucraineni, a tinerilor ucraineni.
Faptul că mulți cetățeni din țara mea neagă suferința ucrainenilor mă înspăimântă și mă întristează.
„La școală, prima dată ești întrebat «Tu ce ești?»”
– Cum ai descrie atmosfera din Bosnia și Herțegovina și aspirațiile oamenilor cu privire la viitorul (european sau nu) al acesteia? Cum se raportează colegii tăi de generație la lumea vestică (Occident, UE, SUA)? Dar sistemul educațional?
– În Bosnia și Herțegovina, atunci când mergi la școală, prima dată ești întrebat „Tu ce ești?”. Sârb, croat sau bosniac. Factorul religios este, de asemenea, foarte prezent în această clasificare. Poți fi coleg de clasă doar cu cei care sunt la fel ca tine: sârbi, croați sau bosniaci. Avem unități de învățământ unde, practic, există trei entități în interiorul aceleiași școli.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0da087fbd115ee14bc67a36dce52308f.jpg)
În partea centrală a țării, avem o școală unde copiii de diferite naționalități sunt separați între ei cu bariere (fizice) pentru a nu fi în contact unii cu ceilalți. Nu se pot întâlni în pauze și nu învață după aceeași programă. Istoria predată în acele clase nu e aceeași, iar conducerea școlilor este diferită pentru fiecare naționalitate în parte.
Este greu să ajungi să fii un tânăr activ în țara mea, să te angajezi în dezbateri sau argumente cu celălalt, deoarece noi am fost învățați de mici să creștem separați. Segregarea este o mare problemă, dar și diviziunile din cadrul aceleiași țări.
Este greu să depășim aceste bariere, având o administrație divizată după războiul din Bosnia (1992-1995). Deciziile se iau într-un mod ineficient și avem o serie de blocaje în privința aderării la Uniunea Europeană.
„Mulți dintre tinerii de vârsta mea sunt sătui de politica noastră”
– Încă din 2003, țara ta a fost recunoscută drept o țară potențial candidată la Uniunea Europeană. La ora actuală, după cea mai recentă întrunire a liderilor de la nivel european, nu avem vești bune cu privire la procesul de extindere în Balcanii de Vest. Cum văd tinerii din Bosnia și Herțegovina acest lucru?
– Chiar dacă nu suntem încă membri ai Uniunii Europene, resimțim efectele parteneriatului cu aceasta prin programele pe care instituțiile europene le implementează aici. Tinerii resimt beneficiile acestor programe, deoarece le îmbunătățesc viața în mod direct, le cresc calitatea vieții.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d0ab247100b842f340e9664f42cc6a99.jpg)
Avem o serie de acorduri, tratate, parteneriate cu state membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene, pentru proiecte comune punctuale, însă cred că este timpul să vedem și o schimbare la nivelul instituțiilor, ceea ce numai aderarea la UE ne-o va putea aduce.
În octombrie vom avea alegeri, iar partidele de aici nu se înțeleg cu privire la bugetul pentru campania electorală.
Mi-aș dori ca reprezentanții UE prezenți pe teritoriul țării noastre să facă mai multe, în sensul de a pune presiune pe politicienii noștri să consolideze democrația în interiorul administrației noastre. Avem multe instituții, mulți reprezentanți, un stat foarte mare, care trebuie monitorizat cu atenție.
Aș spune că mulți dintre tinerii de vârsta mea sunt sătui de politica noastră, deoarece observă că instituțiile sunt mai degrabă corupte. În Bosnia, lumea spune mereu că dacă vrei un loc de muncă în administrație sau într-o instituție a statului, trebuie să fii membru de partid. Din acest motiv, tinerii nu iau în serios administrația, nu iau în serios procesul alegerilor. Chiar dacă avem alegeri regulat, clasa politică nu se schimbă peste noapte.
Interviul complet, pe Școala 9.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a05f676eb00d82bcb69bf14f615a55bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_ee5ad432d890e28661a76ee925e6a259.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a27cfce2f1a8ba4fbc55b9b5f38423dc.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1b806c34429a720119a895dd4990ddc4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_7a7596fb2021a89219507f5675467918.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_b68b6bf81fed96cc1fde4da3339a4ab5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_63d9a995938860a7d3cb947df0261046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_6b4d1868873dd0f47bc4a4b7414665d4.jpg)