Am fost la Braduleț, acolo unde vacile bătrâne trăiesc libere și fericite.
Orlando se
apropie curios. Face ochii mari și își apleacă puțin capul. Vrea să fie
scărpinat. Și asta și primește. E un taur de o tonă care se face ghiocel în
fața mângâierilor. Exact ca taurul Ferdinand, din desenele animate.
Orlando ar sta
așa o zi întreagă, să-l alinte mâinile Doinei. Doar că Doina nu face
discriminare. „Joy… Da, Iubita… Brăduț… Ce faci, Fernando?”, încearcă
să-i bage în seamă pe toți. Și animalele, groaie și blânde, se adună lângă ea
așteptând porția de iubire. Ca o grădiniță de copii lângă educatoarea lor. Sau
ca niște copii în jurul mamei, când împarte ceva dulce. Sau pur și simplu ca
niște căței când primesc bobițe. Dar nicio comparație nu e mai puternică decât
realitatea: ca niște vaci în jurul stăpânei care le-a salvat de la moarte.
„De ce nu te
duci în străinătate, stai la coada vacii?”
Ajutorul Doinei, Răzvan Ban, un băiat din comună, împrăștie câțiva baloți de paie, iar animalele se împrăștie încet spre vale. Tânărul este cel care are grijă de animale zi de zi și Doina Badea îi plătește un salariu. Este printre puținii care au înțeles ce face excentrica bucureșteancă în comuna argeșeană. Că altfel, pentru săteni, e greu de înțeles cum poți să ții o vacă dacă nu-i mănânci laptele și nu te tentează friptura. „Mă întreabă de ce le țineți?, ce faceți cu ele?, de ce nu le duceți la abator dacă nu produc? Eu le zic că nu e chiar așa, de ce să omori un animal… Nu prea mă înțeleg, se uită la mine și zic: ai înnebunit și tu”, povestește amuzat băiatul.
El e însă mulțumit cu sine, chiar dacă mulți caută și să-i dea sfaturi. „Mi-au zis: tu, băiat tânăr, să stai la coada vacii… Du-te mai departe, du-te la oraș, în străinătate, nu vezi că toți au plecat? Dar eu cred că dacă faci cu drag ceea ce faci, vin și rezultatele. Îmi place aici. Uitați ce frumos e, natură… N-aș putea să stau închis într-un birou sau o fabrică…”, spune băiatul cu atâta împăcare că nu poți să nu-l invidiezi puțin. Păduri verzi, liniștitoare îl cuprind ca ramele unui tablou. Dacă toți ar avea curajul lui Răzvan să-și urmeze natura…
Așa a făcut și
Doina. A văzut o poză pe internet cu satul și la scurt timp cumpăra, împreună
cu soțul ei, o casă din Brăduleț. Veneau doar la sfârșit de săptămână, să simtă
cum le cade pădurea în cap, cum își umplu urechile doar de gălăgia râului. Și
în scurt timp și-au dat seama că le era tot mai greu să se întoarcă la
București, așa că și-au aranjat lucrurile astfel încât să poată lucra de la
distanță.
„Ciudata” care ține vaci de companie
Doina se apleacă peste Indra și o sprayează cu o substanță care să alunge muștele. Fiindcă Indra are 20 de ani și nu mai are atâta energie. Are un singur corn și tremură ușor. E bunicuța turmei. Își lasă capul pe Doina pentru o îmbrățișare. Indra a fost a unui sătean din Brăduleț care voia să o dea la abator.
„Sunt o ciudată
pentru cei de aici. Le este foarte greu, dacă nu imposibil să înțeleagă. Cred
că pentru ei e mai ușor de înțeles că ea este Doina, este mai excentrică, are
un job, niște bani, și face ea ceva. Nu pot să se detașeze de conceptul de a
vedea animalele ca pe un bun de exploatat. Am primit un feedback ieri, am citit
pe FB un comentariu al unei fete care trăiește în Marea Britanie și are bunică
aici în Brăduleț. Și aflase de sanctuar și a întrebat-o pe bunică ce e cu
sanctuarul de acolo și bunica i-a zis: mamă, nu știu cine și ce fac oamenii
ăștia, de unde au bani, dar au cumpărat-o pe vaca lui Sile, abia se ținea pe
picioare, mai mult moartă decât vie și acum e ca o junică – o junică e o vacă
tânără – frumoasă și grasă și încă n-o taie”, râde cu poftă Doina.
Cele mai
blânde și mai exploatate animale
Doina a înființat
sanctuarul când a văzut că nu există un alt loc în România și pentru aceste
animale. Există sanctuare de câini, pisici, măgăruși și cai, dar niciunul
pentru animale. Nu mai există nici medici veterinari care să știe să opereze
vaci pentru că soarta unui astfel de animal, la cea mai mică accidentare este
abatorul.
„Exploatarea
pentru o văcuță înseamnă că atunci când ajunge la doi ani jumătate-trei este
inseminată artificial pentru că asigură o rată mai mare de sarcină. După ce
naște, puiul este luat de lângă ea pentru ca tot laptele matern să fie folosit
de către oameni. În ferme sunt folosite aparate de muls, pur și simplu sunt
ținute în niște standuri, sunt montate niște aparate de muls pe ugere, tot
laptele acela ajunge în supermarketuri, în restaurante, în magazine. În
gospodării nu au aparate de muls și asta e diferit, dar altfel e la fel: puiul
este vândut sau tăiat pe loc. Pentru văcuțe, mai ales acum că le cunosc foarte
bine, separarea de pui este o traumă comparabilă ca intensitate ca trauma unei
mame umane care este despărțită de copilul ei”, explică Doina.
Doina ține
Sanctuarul Nima din banii pe care îi câștigă ca manager în domeniul
imobiliarelor și din puținele donații de pe internet. Acum mai are de adunat
bani pentru a extinde pășunea.
Și cum privim hipnotizați peisajul ce ne înconjoară, Doina ne trezește la realitate și combate ideea falsă că țăranii sunt frați cu natura și prieteni cu animalele lor. „Văd zilnic oameni care scot vacile din curte dimineața să le ducă la islaz și să le coboare seara. Cu o singură excepție, un singur om mai în vârstă care văd că vorbește frumos cu văcuța lui și o mângâie, toată lumea înjură, țipă sau cu nuiaua în spatele văcuței, fără motiv de cele mai multe ori. E trist, văd câini ținuți în lanț, fără un acoperiș deasupra capului, văd animale abandonate pentru că nu mai fac pază, știu cazuri de oameni care și-au omorât câinii că n-au mai făcut pază. Animalele în general sunt privite în mediul rural strict din prisma utilității, adică ai o utilitate, faci ceva considerat util pentru om, ai dreptul să trăiești în niște condiții. Nu, la revedere!”, mai spune Doina.
Vacile, cele mai exploatate animale
Studiile arată că
industria zootehnică este printre cele mai nocive de pe planetă, din cauza
noxelor eliminate de animale și a agriculturii excesive pentru furaje. Să lupți
cu așa o industrie e nebunie curată. Dar doar ce-am aflat că pe Doina n-o
deranjează apelativul ăsta, când scopul ei e binele animalelor și naturii.
Ea crede că
oamenii încep să înțeleagă, ușor-ușor, că trebuie să există niște norme de
bunăstare în creșterea animalelor. Și mai are un plan: oferă solarii la cheie
pentru cei care vor să dea zootehnia pe agricultură ecologică. Iar cei care vor
să vadă ce înseamnă să ai un animal de companie de aproape o tonă, pot să
viziteze sanctuarul din Argeș.
La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!