- Sume de zeci de milioane de euro vor putea să plece spre privat, acolo unde de cele mai multe ori pacienții scot din buzunar coplată proporțională cu valoarea decontării. Pe programe ca acela de oncologie, asta înseamnă poveri de mii de euro pentru pacienți.
UPDATE Modificarea Legii nr. 95 a Sănătăţii are în vedere, în principal, punerea pacientului în centrul sistemului, astfel încât să poată să aleagă unde se tratează – în spitale de stat sau la privat, a explicat luni ministrul Sănătății, Victor Costache. El spune că nu este vorba de privatizare.
„De câte ori se reformează ceva în medicină, se scoate această utopie a privatizării. Noi ne dorim să punem pacientul în centrul sistemului şi să lăsăm pacientul să aleagă. Ştiţi foarte bine situaţia catastrofică în care ne aflăm ca sistem sanitar iar una dintre cauze a fost această îngrădire a pacienţilor. Scopul acestor măsuri legislative este să ieşim din acest fenomen de îngrădire a drepturilor. Spitalele private au fost incluse demult în programele naţionale – din 2013 sau 2014. Era lăsat în suspans această formulare ambiguă când sunt excedate anumite capacităţi de primire, lucru absolut ambiguu şi greu de interpretat. Este vorba despre o updatare firească a acestei legislaţii din 2014. De asemenea, sunt luate şi alte măsuri de modernizare a Legii 95, a acestor servicii medicale integrate ca şi celelalte ţări europene. (…) Este exemplul copiilor cu autism, unde li se plătea medicaţia, dar nu li se asigura suportul mult mai necesar a tot ce înseamnă logoped sau psiholog”, a declarat ministrul Sănătăţii, citat de Agerpres.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul legal pentru acordarea unor servicii integrate şi servicii conexe în cadrul unor programe naţionale de sănătate curative, având în vedere faptul că în anul 2020 va începe derularea programului naţional pentru persoanele cu afecţiuni din spectrul autist, precum şi faptul că în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, pentru unele dintre aceste programe vor fi acordate servicii integrate, care pot cuprinde, după caz, medicamente, servicii medicale, investigaţii paraclinice etc.
Pe site-ul Ministerului Sănătății se află în transparență decizională un proiect de ordonanță simplă (OG) care aduce mai multe modificări la legea sănătății.
Modificarea care privatizează programele naționale de sănătate pare minusculă. Se schimbă un alineat din lege, se elimină jumătate de frază. Dar inocentul alineat 52c) va aduce schimbări uriașe în finanțarea sănătății.
Până acum, clinicile și spitalele private puteau să participe la programele naționale de sănătate, coodonate de CNAS, doar atunci când era depășită capacitatea furnizorilor publici de a acoperi nevoia existentă pe ariile patologice respective cuprinse în program.
Prin noua modificare, furnizorii privați sunt puși exact pe același plan cu spitalele publice, deci pot accesa oricând din fondurile cuprinse în program.
Acest nou tip de privatizare a unor programe de zeci de milioane de euro nu va face decât să accentueze decalajul între accesul celor bogați și al celor săraci la serviciile de sănătate.
De pildă, bolnavul de cancer care intră în programul de oncologie la spitalul public va beneficia de tratament în întregime decontat de stat. În spitalul privat însă i se poate cere coplată (sau taxa pentru serviciile hoteliere) – în valoare de mii sau zeci de mii de euro. Dacă nu își permite să dea acești bani, poate opta pentru spitalul public, unde însă fondurile vor fi mult mai mici, din moment ce o bună parte din ele va pleca spre privat.
Rezultatul: o îngroșare a decalajului dintre cei cu venituri mici și cei cu venituri mari în accesarea serviciilor de sănătate.
Această modificare adusă legii sănătății nu a avut până în prezent parte de nicio dezbatere, deși va afecta zeci de mii de pacienți români.
Chiar în această lună, Observatorul Român de Sănătate (ORS) a făcut o analiză a dimensiunii implicării spitalelor private în programele naționale de sănătate desfășurate în București și Cluj-Napoca.
Peste un sfert din fondurile alocate programelor naționale de sănătate în București în perioada 2018-2019 sunt contractate de spitale sau clinici private, scriu cei de la ORS, analizând datele furnizate de casele județene de asigurări.
26,4% din fondurile pentru programele de sănătate din București au ajuns la furnizori privați, în 2019, deci înainte să apară acest proiect de OUG, atunci când trebuia demonstrat că nevoia nu poate fi acoperită de sistemul public.
În Cluj-Napoca, furnizorii privați au obținut 17,2% din fonduri.
În anul 2019, în capitală au fost implementate programe naționale de sănătate curative în valoare totală de 235.765.270 de euro, din care 62.253.264 euro au fost contractate de furnizorii privați de servicii medicale.
Spitalele/clinicile private sunt cei mai importanți furnizori de servicii medicale în cazul a două programe naționale de sănătate: programul de dializă și programul de radioterapie pentru bolnavii de cancer.
În aceste două cazuri, peste 80% din finanțare a fost contractată de furnizorii privați.
În cazul dializei și al radioterapiei, implicarea privaților este justificată, deoarece sistemul public pur și simplu nu deține capacitatea necesară pentru a acoperi cum trebuie aceste programe. Este un gol suplinit, în baza legii actuale, care spune că furnizorii privați pot prelua nevoile acoperite de sistemul public.
Și în programele de oncologie (inclusiv cel de cost-volum în care sunt decontate cele mai scumpe medicamente) spitalele/clinicile private joacă un rol semnificativ.
Programele derulate de CNAS sunt o foarte importantă sursă de venit pentru spitalele publice. Dacă spitalele private sunt orientate spre maximizarea profitului, programele sunt însă menite tocmai să sprijine pacienții care nu și-ar permite din propriul buzunar tratament extrem de scumpe: precum intervenții cardiovasculare sau tratamente de cancer.
Marea majoritate a programelor naționale există pentru că e nevoie de finanțare suplimentară de la stat și sunt pe arii patologice unde nu se face profit, pe oncologie sau chirurgie cardiovasculară etc.
Top 10 furnizori privați finanțați prin programul național de oncologie în București
În București, programele naționale de oncologie și de oncologie cost-volum (pentru medicamente foarte scumpe) sunt deja o sursă importantă de fonduri pentru spitale mari, ca Gral Medical, Neolife, Sanador sau spitalul Euroclinic. Vorbim de finanțări de milioane de euro, după cum arată următorul clasament: