La trei ani după ieșirea din UE, Marea Britanie nu pare să fi beneficiat încă de pe urma „libertății” sale, așa cum au promis guvernanții conservatori, fiind, de fapt, în urma vecinilor din Europa pe mai multe fronturi, inclusiv la capitolul comerț și investiții.

Marea Britanie a părăsit oficial UE pe 31 ianuarie 2020, deși a rămas pe piața unică și în uniunea vamală a blocului pentru încă 11 luni. În acel moment, premierul Boris Johnson a asigurat că țara își va realiza în cele din urmă potențialul.

Dar până în prezent, scrie Reuters, s-a întâmplat contrariul, o serie de indicatori sugerând rezultate economice inferioare în comparație cu alte economii.

Mulți economiști subliniază că ieșirea din UE nu este singura cauză a problemelor Marii Britanii. Țara a fost grav afectată de pandemia de COVID și de creșterea prețurilor la gaze, după războiul din Ucraina. Dar Brexitul este totuși unul dintre motivele care explică rezultatele proaste ale țării.

„Vorbim despre o reducere serioasă a performanțelor economice”, a declarat pentru Reuters John Springford, director adjunct la think-tank-ul Centre for European Reform.

„Dacă impui bariere în calea comerțului, a investițiilor și a migrației, în relație cu cel mai mare partener comercial al tău (UE), atunci vei avea o scădere destul de mare în ceea ce privește volumul comerțului, investițiile și PIB-ul”, a spus el.

Într-adevăr, analizele observau în septembrie anul trecut că Marea Britanie a fost singura economie din G7 care nu a revenit la dimensiunea de dinainte de pandemia de COVID. Iar marți, FMI a declarat că se așteaptă ca economia Marii Britanii să scadă cu 0,6% în acest an, în contrast cu previziunile de creștere pentru restul țărilor G7.

Springford, analistul Centre for European Reform, a estimat că Brexitul a redus producția economică a Marii Britanii – în comparație cu scenariul rămânerii în UE – cu aproximativ 5,5%.

FMI a dat doar indirect vina pe Brexit, menționând că Marea Britanie are de suferit din cauza unei piețe a forței de muncă restrânse. Brexitul, scrie Reuters, a agravat această criză de pe piața de muncă prin limitarea numărului de lucrători din UE – fie că a fost vorba despre chelnerii din restaurantele londoneze, culegătorii de fructe și legume pe câmp sau cadrele sanitare.

Politică în umbra Brexitului

Unii comentatori au observat că Brexitul sugrumă pur și simplu politicile de reformă atât de necesare în Marea Britanie. Și că, într-o țară care se confruntă cu aceleași crize ce afectează restul Europei, Brexitul este cel care explică de ce Marea Britanie suferă mai mult decât vecinii săi.

„Unul dintre motivele pentru slăbiciunea noastră economică actuală este Brexitul”, a declarat pentru New York Times Anand Menon, profesor de politică vest-europeană la Kings College din Londra. Ani de dezbateri pe tema Brexit, a spus el, au contribuit la un fel de paralizie politică.

„Dacă ne uităm cu atenție, este uimitor cât de puțin s-a guvernat efectiv din 2016 încoace”, a continuat profesorul, cu referire la anul referendumului pentru Brexit. „Au trecut șapte ani și practic nu s-a făcut nimic la nivel guvernamental pentru a rezolva problemele țării”, a concluzionat el.

Iar problemele continuă să se agraveze.

În vreme ce a scăzut ușor, inflația este încă ridicată. Serviciul național de sănătate al Marii Britanii se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa, cu spitale supraaglomerate și așteptări de ore întregi pentru ambulanțe.

Deloc întâmplător, miercuri, Marea Britanie se confrunta cu una dintre cele mai mari greve coordonate din ultimul deceniu, profesorii, lucrătorii feroviari și funcționarii publici urmând să-și părăsească locul de muncă, cerând salarii mai mari, care să țină pasul cu creșterea prețurilor.

Evident, aceste probleme nu pot fi atribuite în totalitate Brexitului. Dar abordarea oricăreia dintre aceste probleme, spun experții, necesită soluții mai îndrăznețe decât ce a propus până acum guvernul premierului Rishi Sunak.

Însă, scrie New York Times, în mare parte din cauza Brexitului, Partidul Conservator rămâne împărțit în facțiuni care blochează orice acțiune clară, de la chestiuni mai banale de planificare urbană la probleme mai spinoase, precum noua relație cu UE.

Singura lideră care a propus remedii radicale, Liz Truss, a declanșat o reacție atât de violentă pe piețele financiare, încât a fost forțată să plece din funcție în 45 de zile.

Pentru a restabili reputația țării în fața investitorilor, Sunak a renunțat la reducerile ei de taxe și a adoptat un program fiscal auster cu taxe mai mari și reduceri de cheltuieli pe care FMI le-a indicat drept cauze ale scăderii economice.

Britanicii regretă ieșirea din UE

Marți, la trei ani de la părăsirea UE, actualii și foștii oficiali conservatori au insistat că Brexitul rămâne în continuare un pas cu efecte pozitive pentru țară.

„În cei trei ani de la ieșirea din UE am făcut pași uriași în valorificarea libertăților deblocate de Brexit”, a declarat premierul Rishi Sunak.

„Fie că am avut cea mai rapidă campanie de vaccinare din Europa, fie că am încheiat acorduri comerciale cu peste 70 de țări sau am preluat controlul asupra granițelor noastre, ne-am croit cu încredere un drum, ca națiune independentă”, a spus el.

Predecesorul său, Boris Johnson, a citat, de asemenea, vaccinarea rapidă a populației drept dovadă a importanței Brexitului – fără a ține cont de faptul că experții în sănătate au declarat că Marea Britanie ar fi avut autoritatea de a aproba un vaccin înaintea vecinilor săi, chiar dacă ar fi făcut parte din Uniunea Europeană.

„Haideți să respingem toată această negativitate pe care o aud despre Brexit”, a spus Johnson.

Există destul dovezi însă că Sunak și Johnson nu conving prea mulți oameni. De fapt, opinia publică s-a întors clar împotriva Brexitului.

Un sondaj Yougov realizat în noiembrie anul trecut a arătat că 56% dintre britanicii intervievați au considerat că părăsirea Uniunii Europene a fost o greșeală, în timp ce doar 32% au considerat că a fost o idee bună.

Alte analize au confirmat aceeastă tendință.

Un sondaj publicat luni de site-ul de știri UnHerd și realizat de firma de cercetare Focaldata a arătat că în aproape toate cele 632 de circumscripții parlamentare din Marea Britanie, cu excepția a trei, mai multe persoane sunt acord cu afirmația „Marea Britanie a greșit părăsind UE” decât cele care o contrazic.

În același timp, puțini sunt cei care au apetit pentru a porni o dezbatere cu privire la o nouă aderare la UE. Pentru liderul laburist Keir Starmer, spre exemplu, mesajul central al partidului său trebuie să fie mai degrabă: „Making Brexit Work” – „Să facem ca Brexitul să funcționeze”.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News