ComenteazăBREXIT. Cum s-a ajuns în situația unei rupturi
Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord este membru UE de 43 de ani, timp în care s-a remarcat ca fiind unul dintre statele puternice ale comunității. În plus, și-a păstrat unele avantaje, precum posibilitatea de a refuza eliminarea controalelor la frontiere sau moneda unică europeană. Cu toate acestea, britanicii nu au fost de acord cu mai multe aspecte economice sau cu modul în care au fost aplicate anumite decizii la nivel comunitar, mai ales în ceea ce privește migrația forței de muncă, iar euroscepticii au început să devină tot mai populari.
Pe acest fond, în ianuarie 2013, premierul David Cameron a tranformat posibilitatea organizării unui referendum care să decisă viitorul Marii Britanii în interiorul Uniunii într-o promisiune electorală.
„În 2015, vom cere poporului britanic să mandateze un guvern conservator să negocieze o nouă înţelegere cu partenerii noştri europeni. Şi după ce vom negocia acest nou acord vom organiza un referendum în care poporul britanic va avea două opţiuni simple: da sau nu. Să rămână în Uniunea Europeană în condiţiile acestui nou acord sau să plece definitiv”, a fost declarația de atunci a premierului.
Criza datoriilor din Grecia, iar mai apoi criza refugiaților au ocupat însă agenda primului summit al Uniunii Europene de după alegerile câștigate confortabil de Partidul Conservator, astfel că deși legislația pemitea deja în 2015 organizarea unui referendum, negocierile au fost amânate.
Abia după summitul european din decembrie, dar și după un tur de forță prin mai multe state europene, David Cameron s-a putut întoarce la Londra cu un acord că, și dacă Marea Britanie va decide prin referendum să rămână în UE, se va bucura de un statut privilegiat:
„Statutul nostru special ne garantează că putem să stăm departe de acele părţi ale UE cu care nu suntem de acord. Aşa că nu vom adera niciodată la zona euro, nu vom participa niciodată la pachete de salvare economică, nu vom face parte niciodată din zona fără graniţe (n.r.: spaţiul Schengen), nici dintr-o armată a Uniunii Europene, nici dintr-un superstat european”, a fost declarația lui Cameron.
Data stabilită pentru ”British exit” – BREXIT a fost 23 iunie 2016. Cu toate acestea, Cameron a declarat că speră că cetățenii vor vota pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul UE, în cazul în care reformele planificate în acest sens vor fi realizate: ”Decizia va fi luată de poporul britanic. Trebuie să respectăm această decizie, oricare ar fi ea. Nu cred că ieșirea este răspunsul corect… Dacă acesta va fi răspunsul, va trebui să facem tot ce este posibil ca lucrurile să funcționeze”.
BREXIT. Ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie ar părăsi UE
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de părere că Uniunea Europeană „nu va fi în pericol de moarte”, dacă Marea Britanie votează să părăsească blocul comunitar. ”Nu cred că Uniunea Europeană va fi în pericol de moarte dacă Marea Britanie pleacă, întrucât vom continua o politică de colaborare apropiată în Europa, chiar vom avansa în Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește uniunea economică și monetară, a spus Juncker, într-un discurs susținut la Forumul economic internațional desfășurat la Sankt Petersburg, Rusia.
epa04226143 Winner of the European elections, EPP group candidate designate vying for the presidency of the European Commission, Luxembourgian Jean-Claude Juncker gives a press briefing at EPP headquarters in Brussels, Belgium, 26 May 2014. The European People?s Party (EPP) is in pole position for the European Commission presidency after it narrowly emerged as the biggest group in the incoming Parliament. EPA/OLIVIER HOSLET
- Revista germană Der Spiegel îi roagă pe britanici să rămână în UE
- Barack Obama a pledat pentru rămânerea Marii Britanii în UE
Germanii sunt însă mai pesimiști, iar ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a avertizat privind urmările „naționalismului care întoarce statele europene unele împotrivă altora”, relatează BBC. Asta ar putea duce în cele din urmă la dezintegrarea UE, avertizează ministrul de Externe german. Părerea acestuia este împărtășită și de ministrul suedez de Externe Margot Wallstrom.
Angela Merkel a anunțat deja că speră ca Marea Britanie să rămână alături de blocul comunitar după referendumul de la 23 iunie şi, în acelaşi timp, a avertizat că britanicii vor primi o înţelegere dură dacă votează în favoare Brexitului.
Totodată, marile puteri economice ale lumii din cadrul G7 au avertizat la finalul lunii mai, după o reuniune în Japonia, cu privire la „şocul” pe care-l va reprezenta un Brexit nu doar pentru britanici, ci şi pentru o economie mondială deja slăbită.
Primele 100 de zile după un vot pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană la referendumul din 23 iunie vor aduce haos, teamă şi controlul daunelor şi, pe măsură ce situaţia se va calma, vor începe negocieri dure, potrivit Bloomberg.
BREXIT. Dezavantajele Marii Britanii după părăsirea UE
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar crea incertitudini o lungă perioadă de timp şi ar afecta probabil economia, pe termen scurt, au apreciat reprezentanții Băncii Angliei. ”Un astfel de vot ar avea ca rezultat o lungă perioadă de incertitudini pentru perspectivele economice, inclusiv cele legate de perspectivele de creştere a exporturilor”, potrivit minutei băncii centrale a şedinţei din 13 aprilie. Aceste incertitudini ar reduce probabil cererea pe termen scurt şi ar avea implicaţii semnificative pentru preţurile activelor, în special asupra cursului de schimb.
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea să cauzeze o gaură în economia ţării de peste 100 de miliarde de lire sterline şi peste 1 milion de britanici şi-ar putea pierde locul de muncă după contracţia pieţei, arată un studiu făcut la comanda angajaţilor Confederaţiei pentru Industria Britanică.
”Analiza arată foarte clar de ce ieşirea din Uniunea Europeană ar fi o lovitură grea pentru standardele noastre de viaţă, locurile de muncă şi creşterea economică. Economiile pe care le-am face din reducerea contribuţiilor la bugetul european şi eliminarea legislaţiei impuse de la Bruxelles sunt depăşite de impactul negativ asupra comerţului şi investiţiilor. Chiar şi în cel mai bun caz posibil, economia Marii Britanii va fi lovită de o undă de şoc”, a precizat Confederaţia pentru Industria Britanică (CBI).
În același timp, Londra va trebui să renegocieze acordurile comerciale cu alte țări, care acum sunt supuse reglementărilor dintre statele membre UE.
Ghid de supravieţuire post-Brexit
Într-o notă mai mult sau mai puțin glumeață, cotidianul britanic The Guardian a lansat un ”Ghid de supravieţuire post-Brexit”, în care subliniază printre consecințele acestei schimbări lipsa instalatorilor polonezi, sfârşitul călătoriilor bahice în Calais, congelarea brânzeturilor, vacanţe în Albania şi absenţa nevoii de a învăţa limbi străine:
”Toaleta dumneavoastră prezintă scurgeri? Nu mai amânaţi! Expediaţi un SMS lui Władisław chiar acum, înainte ca el să se întoarcă în Poznan. Vă amintiţi ce s-a întâmplat când l-aţi chemat pe nepriceputul Ken să vă repare acea scurgere? Exact, acea pată ciudată de pe tavan continuă să crească.
Nu vă rupeţi mâinile făcând schi în Alpii Francezi! Da, în zilele de dinainte de Brexit, Cardul European pentru asigurări medicale vă permitea să beneficiaţi de servicii medicale gratuite sau la tarife reduse în alte ţări din UE. Nu mai este cazul (în caz de Brexit)”, scriu jurnaliștii de la The Guardian.
BREXIT. Ce spun sondajele despre preferințele britanicilor
Sondajele recente arată intenția clară a britanicilor de a ieși din blocul comunitar.
- Astfel, potrivit The Economist, tabăra „Leave” este creditată cu 44% din intențiile de vot, iar tabăra „Remain”, favorabilă rămânerii Marii Britanii în UE, cu 42%.
- De asemenea, un sondaj YouGov pentru The Times arată că abăra „Leave” conduce cu un avans de șapte puncte (46%) asupra „Remain” (39%).
- The Guardian a publicat un sondaj care arăta că susţinerea electorală favorabilă ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană este în creştere, atingând nivelul de 53%.
BREXIT. Ce efecte a avut asupra Europei
Efectele consultării populare din Marea Britanie încep să apară și în alte state din UE, iar la Bruxelles există îngrijorări cum că acest gest ar putea ”deveni contagios” și că se tem că și alte țări îi va urma exemplul. Este, de exemplu și cazul Danemarcei, unde locuitorii cer ca și în țara lor să fie organizat un referendum pe tema ieșirii din Uniunea Europeană. Mai exact, 42% dintre cei chestionați au răspuns că vor un referendum pe tema unei ieșiri a Danemarcei din Uniunea Europeană. În luna februarie, procentul era de doar 37%.
În același timp, șeful executivului de la Praga susţine că un Brexit ar avea un impact enorm asupra statelor membre ale Uniunii Europene, iar în Cehia ar putea genera, în perioada imediat următoare, o dezbatere privind părăsirea blocului comunitar. Bohuslav Sobotka a spus că un „CZEXIT” ar putea avea loc.
Mai mult, aproape o treime dintre germani se pronunţă pentru o ieşire a ţării lor din Uniunea Europeană (UE) în cazul în care s-ar organiza o consultare pe această temă, arată un sondaj care relevă un nivel important al euroscepticismului în Germania, cel mai mare stat membru al blocului european.
BREXIT. Cum este afectată România
În ultimele zile, Euro a ajuns la un nou nivel maxim al ultimelor luni, în condiţiile în care pieţele devin tot mai sensibile pe parcurs ce se apropie ziua referendumului din Marea Britanie privind ieşirea din Uniunea Europeană. Îngrijorările legate de votul din Marea Britanie sunt în creştere, generând scăderi pe burse şi deprecieri ale monedelor emergente, aşa cum este considerat şi leul. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat uşor. Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar inporturile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană.
România ar putea rămâne fără fonduri europene dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană, riscând nefinanţarea proiectelor, în condiţiile în care state precum Ungaria, Polonia şi ţările baltice vor fi mult mai rapide în absorbţia fondurilor, alte riscuri vizând deprecierea monedelor regionale în raport cu euro şi dolarul, însă mai puţin în cazul leului, care este oricum prea puternic, cu 5%-10% în comparaţie cu monedele din regiune, Brexit-ul influenţând şi schimburile comerciale şi numărul românilor care lucrează în Marea Britanie.
Chiar și dacă nu se va crea ruptură, Marea Britanie va avea parte de un „statut special” în UE. Acest statut presupune, printre altele, că Marea Britanie va putea suspenda, timp de şapte ani, ajutoarele sociale pe care le acordă imigranţilor din UE, care vor veni pe teritoriul britanic după intrarea în vigoare a mecanismului, nu şi pentru cei care se află deja acolo. Această măsură îi va afecta și pe românii care vor să plece la muncă în Marea Britanie. Ei nu vor putea să ceară ajutoare sociale, însă românii care se află deja acolo nu vor fi afectați de acest mecanism.
BREXIT. Vedetele se implică în campania ieșire din UE
Benedict Cumberbatch, Danny Boyle, John le Carre, Vivienne Westwood (foto), precum și alte personalități au semnat o scrisoare prin care fac apel către populație să păstreze
Semnată de 282 de personalității ale lumii artelor, manifestul a fost publicat în Daily Telegraph cu aproape o lună înaintea referendumului programat în 23 iunie de guvernul condus David Cameron, în urma căruia se va decide rămânerea sau ieșirea Regatului Unit din Uniunea celor 28.
„Marea Britanie este nu numai mai puternică în Europa, ci și mai imaginativă și mai creativă, iar succesul nostru artistic mondial ar fi serios afectat de o ieșire din UE”, declară semnatarii scrisorii.