Brexit | Analiză New York Times: Marea Britanie va fi făcută să sufere, dacă decide să iasă din UE

Dacă britanicii votează la referendumul de joi pentru ieșirea din Uniunea Europeană, atunci trebuie să se aștepte la un răspuns dur și necruțător. Asta în condițiile în care capitalele de pe continent vor încerca să descurajeze alte țări să urmeze exemplul Marii Britanii, au declarat oficialități și analiști europeni.

Citește și: EXCLUSIV / BREXIT. Rețeta unui posibil dezastru pentru România

Având de tratat alte chestiuni presante, precum datoria Greciei, criza migranților și terorismul, cele mai mari și cele mai puternice națiuni europene își vor dori ca lucrurile să fie clare și este puțin probabil să tolereze o perioadă lungă de confuzie post-referendum, apreciază sursa citată.

„Înăuntru înseamnă înăuntru, afară înseamnă afară. Sper și cred că britanicii vor decide în cele din urmă să nu iasă din UE. Retragerea Marii Britanii ar fi o pierdere grea pentru Europa”, a declarat influentul ministru de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, pentru Der Spiegel.

Președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, s-a referit în termeni apocaliptici la Brexit. „De ce este atât de periculos? (Pentru că) nimeni nu-și poate imagina care vor fi consecințele pe termen lung. Ca istoric, mă tem că Brexitul ar fi începutul distrugerii nu doar a UE, ci și a civilizației politice occidentale”, a declarat Tusk pentru tabloidul german Bild, adăugând că Marea Britanie se va confrunta cu cel puțin șapte ani de incertitudine în timpul negocierilor dificile care ar urma să stabilească noul tip de relații cu blocul comunitar.

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Citește și: BREXIT. Care e miza ieșirii Marii Britanii din UE | Cum este România afectată de BREXIT

Pregătindu-se pentru o ieșire a Marii Britanii din UE, Franța și Germania discută anunțarea imediată a unei inițiative comune pe tema securității europene, posibil un centru de comandă operațional, pentru a demonstra, cel puțin la nivel simbolic, că Uniunea Europeană rămâne solidă și că va continua să progreseze și fără Marea Britanie. Germania a respins însă unele dintre ideile formulate de Comisia Europeană, care ar dori ca UE să răspundă rapid printr-o și mai mare integrare europeană politică sau fiscală, deoarece autoritățile de la Berlin au înțeles că, pe fondul alegerilor din această lună din Spania și al scrutinelor din Franța și din Germania de anul viitor, ceea ce-și doresc alegătorii nu este în niciun caz „mai multă Europă”. Și niciun guvern european nu-și dorește o schimbare de tratat, care ar atrage după sine și mai multe referendumuri într-un moment în care sentimentele populiste și anti-Bruxelles sunt extrem de puternice pe întregul continent.

Sugestiile făcute de politicieni britanici pro-Brexit potrivit cărora restul țărilor din UE vor oferi Marii Britanii termeni mai favorabili în cadrul unui nou acord comercial au fost respinse din start de liderii europeni, care nu doresc să facă și mai multe concesii unei țări care s-a dezis de ei. O astfel de abordare ar garanta că exemplul britanic îi va descuraja pe alții, tentați să obțină și ei acorduri speciale. În acest scop, principalele națiuni din UE au în vedere un proces de negociere în două stadii în eventualitatea unui Brexit, odată ce guvernul de la Londra va invoca Articolul 50 al tratatului care prevede doi ani de „târguială” cu privire la termenii „divorțului” — lucru nemaiîntâmplat până acum, amintește The New York Times.

Recomandări

România, criticată de ambasadorul Turciei pentru lipsa autostrăzilor: „De ce nu avem o autostradă București – Istanbul? 650 de kilometri în 10 ore, când ar trebui să fie 5 ore” | VIDEO

Citește și: Brexit. Asasinarea deputatei laburiste pro-europene i-a făcut pe britanici să se răzgândească! Vor să rămână în UE

Este de așteptat ca Uniunea Europeană să dorească să discute despre un viitor acord comercial abia după ce Marea Britanie și restul celor 27 de națiuni comunitare vor fi luat o decizie cu privire la termenii Brexitului. Acest proces presupune soluționarea unor chestiuni legale și financiare complexe și rezolvarea unui șir lung de probleme care ar urma să afecteze viața oamenilor de rând — ce se întâmplă cu pensiile și cu asigurările de sănătate, dar și cu statutul de imigrant al cetățenilor europeni care trăiesc și muncesc în Marea Britanie și cu statutul cetățenilor britanici în cadrul UE.

Factorii de decizie europeni doresc să negocieze noi acorduri comerciale și pentru servicii financiare cu Marea Britanie abia când această țară nu va mai avea calitate de stat membru. Ei nu vor să permită Londrei să se folosească de statutul cetățenilor europeni în Marea Britanie și de drepturile acestora ca de o monedă de schimb în negocierile comerciale, care ar putea dura mult mai mult decât limita de doi ani stabilită prin tratat.
Chiar și atunci, Bruxellesul va oferi Marii Britanii mai degrabă unul dintre cele trei „modele” în vigoare — acordurile UE cu Norvegia, Canada și Organizația Mondială a Comerțului — decât să se ofere să negocieze un acord cu totul nou, a declarat Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, institut de cercetare cu sediul la Londra.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Citește și: Vedetele britanice se implică în dosarul Brexit

Este aproape sigur că Franța, Belgia și, probabil, Germania, vor respinge orice propunere britanică de a rămâne în piața unică europeană — doar pentru sau în special pentru serviciile financiare — în lipsa unui acord al Londrei că va continua să permită cetățenilor europeni să trăiască și să muncească în Marea Britanie, susțin analiști și oficiali. În orice caz, un astfel de acord, așa-numitul model Norvegia, nu este deloc pe placul susținătorilor Brexitului, care doresc controlarea imigrației.

Efectul unei ieșiri a Marii Britanii asupra UE va fi triplu, consideră Grant. Primul, spune el, o ieșire a Marii Britanii va da apă la moară mișcărilor naționaliste și anti-UE, ținând cont de faptul că Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța, partid de extremă dreapta, deja compară un eventual Brexit cu căderea Zidului Berlinului.

Citește și: Președintele Comisiei Europene: „UE nu va fi în pericol de moarte dacă Marea Britanie pleacă”

„Nu-i vorba că dreapta va câștiga puterea, dar ei simt că istoria este de partea lor, iar elitele proeuropene din guvern vor fi în defensivă și temătoare să pledeze pentru o mai mare integrare. Federalismul va muri și nu vor mai fi referendumuri și schimbări de tratat generații la rând, deci va fi o nouă perioadă de putere națională și nu viitorul federal dorit de Comisia Europeană”, explică Grant.

Al doilea efect ar fi că, fără contraponderea Marii Britanii, „problema germană va deveni mai acută”. Roma, Paris și Varșovia se tem că, fără Marea Britanie în calitate de forță de contraatac în UE, Germania va deveni prea puternică.

Citește și: Revista germană Der Spiegel îi roagă pe britanici să rămână în UE

Al treilea efect, potrivit lui Grant, este că o Uniune Europeană fără influența Marii Britanii în sfera economiei va fi mai franțuzească în ceea ce privește concepția asupra politicii economice și mai protecționistă, lipsită de elan atunci când vine vorba să fie încheiate acorduri de liber schimb sau de extinderea pieței unice și la servicii.

„Mizele sunt ridicate, deoarece ceea ce se întâmplă în Marea Britanie va declanșa un efect de domino și, posibil, un ciclu de dezintegrare. Uniunea Europeană va arăta ca un proiect distrus, o putere în declin”, a declarat Mark Leonard, director la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Britanicii sunt așteptați la urne pe 23 iunie să se pronunțe în cadrul referendumului privind soarta Marii Britanii în UE.

Urmărește-ne pe Google News