ComenteazăBrigada Azov s-a aflat în ultimele luni în plin proces de recrutare și speră să mobilizeze în jur de 6.500 de noi luptători, într-un moment în care liderii săi fac presiuni pentru a obține eliberarea a peste 1.000 de soldați ai brigăzii, care rămân deocamdată prizonieri de război în Rusia.
Scopul: participarea la viitoarea contraofensivă ucraineană.
„Suntem pregătiți să eliberăm teritoriul”, a declarat pentru Washington Post maiorul Bohdan Krotevici, comandantul interimar al brigăzii, care coordonează efortul de reconstrucție, după ce a fost eliberat din Rusia, în toamnă.
Brigada Azov, care a absorbit recent alte elemente ale Gărzii Naționale, a fost desemnată de guvernul de la Kiev drept una dintre cele șase „brigăzi ofensive” care vor participa la tentativa Ucrainei de a recuceri zonele ocupate de ruși.
Liderii brigăzii încearcă, de asemenea, să treacă peste controversa legată de rădăcinile extremiste neonaziste ale batalionului Azov, care a pus unitatea în postura de a nu fi eligibilă pentru a primi echipament militar occidental.
Azov a stârnit în mod constant controverse din cauza asocierii sale trecute și, potrivit criticilor, continuate cu grupurile de extremă dreapta și cu ideologia neonazistă. Cei mai noi recruți, susțin însă liderii brigăzii, sunt atrași de Azov nu pentru ideologia ultranaționalistă a originilor sale, ci pentru abilitățile sale de luptă dovedite.
Asediul Azovstal
Azov a devenit mai cunoscută după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, într-un moment în care armata ucraineană, slab echipată, avea probleme în lupta împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în regiunea Donbas, în estul țării.
Azov, pe atunci o formațiune de voluntari, a avut un rol-cheie în apărarea orașului strategic Mariupol. Unitatea a fost încorporată în Garda Națională a Ucrainei mai târziu în acel an.
După invazia Rusiei din 2022, în februarie, sute de luptători Azov au rezistat săptămâni întregi în subsolurile uzinei siderurgice Azovstal, din Mariupol, alături de civilii blocați acolo.
Aceștia au rămas fără hrană și medicamente în mijlocul unei campanii masive de bombardamente rusești, rezistența ridicându-i pe apărătorii Azov și pe ceilalți apărători ai Mariupolului la rangul de „eroi” – în cuvintele folosite de comandamentul militar ucrainean, scrie Washington Post.
În luna mai, sute de soldați răniți au fost evacuați. Câteva zile mai târziu, comandanții ucraineni au ordonat trupelor rămase în Azovstal să se predea, punând capăt asediului.
În timp ce mulți dintre prizonierii de război eliberați s-au întors în țară, peste 1.000 de membri ai Azov, inclusiv luptători absorbiți dintr-o altă brigadă, au rămas încarcerați în Rusia.
Azov și ideologia neonazistă
Acțiunile de pe front ale brigăzii, scrie Washington Post, nu au eclipsat în totalitate controversele legate de trecutul său ultranaționalist și de legăturile cu organizațiile și persoanele xenofobe și rasiste.
În 2015, purtătorul de cuvânt al batalionului, Andrei Diachenko, nu nega prezența membrilor cu viziuni de extremă dreapta, însă a specificat că doar 10-20% dintre recruți sunt neonaziști. Unitatea respingea acuzația cum că ar fi aderat la ideologia nazistă, deși simbolurile naziste se regăseau prinse de uniformele lor sau tatuate pe trupuri.
În plus, batalionul a fost acuzat, de asemenea în trecut, că a participat la crime de război, că membrii săi au violat și torturat deținuți în regiunea Donbas.
Azov a fost, de altfel, de multă vreme în vizorul Moscovei, care printre altele a motivat invazia începută anul trecut prin intenția de a „denazifica” Ucraina. În 2022, instanța supremă din Rusia a desemnat oficial Azov drept grup terorist.
Liderii Azov spun că lucrurile s-au schimbat. Krotevici a declarat pentru Washington Post că unitatea nu are ambiții politice și că anchetează orice caz de extremism pe care îl identifică. „În calitate de unitate militară, împărtășim poziția statului și a guvernului”, a spus el.
Michael Colborne, care a scris o carte despre mișcarea Azov și coordonează activitatea publicației online Bellingcat privind extrema dreaptă globală, a declarat că obiectivul unității pare să se fi schimbat în timp, de la ideologie la eficiența militară.
El a spus că orice elemente de extremă dreapta rămase în cadrul brigăzii Azov vor continua probabil să fie „diluate”, pe măsură ce unitatea se dezvoltă și că problema a devenit mai puțin importantă în acest moment, în condițiile în care Ucraina se confruntă cu o amenințare existențială.
„În Ucraina, termenul de naționalist sau patriot descrie o mulțime de oameni în acest moment”, a observat Colborne, citat de Washington Post.
La începutul acestui an, Meta, compania mamă a Facebook, a eliminat Azov de pe o listă de persoane și organizații periculoase, invocând o distincție între grupul militar și mișcarea politică.
„Recrutarea merge bine”, spun liderii Azov
În ciuda evoluției aparente a Azov, brigada nu primește practic niciun fel de armament din partea națiunilor occidentale, inclusiv din partea Statelor Unite, scrie Washington Post.
Legile americane interzic furnizarea de „arme, instruire sau alt tip de asistență pentru Batalionul Azov”. Măsurile vin în contextul în care legiuitorii din ambele partide politice americane cer o monitorizare adecvată a livrării ajutorului militar către Ucraina.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că interdicțiile recente nu au avut niciun efect practic, deoarece Batalionul Azov – pe care departamentul l-a descris ca fiind „o miliție” non-statală – nu mai există de mai bine de cinci ani.
Azov este acum „o unitate diferită”, a declarat purtătorul de cuvânt. Cu toate acestea, a adăugat el, „Ucraina a fost de acord să nu direcționeze sprijinul SUA către vreo unitate identificată ca fiind problematică”, cum ar fi Azov.
În prezent, liderii unității au asigurat că recrutarea merge bine, dar au refuzat să dezvăluie cifre precise ale militarilor mobilizați.
„Majoritatea ar presupune că războiul se va încheia rapid sau că altcineva îl va câștiga pentru noi. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Krotevici. „Așadar, încercăm să explicăm populației civile din țară că avem nevoie de ea pentru a ne ajuta să eliberăm teritorii”, a adăugat el.
Întrebat despre viitoarea ofensivă, Krotevici a făcut referire la primul război ruso-cecen, când forțele cecene au adoptat o strategie de capturare a unor mici orașe rusești pentru a le folosi drept pârghie pentru a recupera zonele controlate de ruși. El a sugerat că Ucraina ar putea face același lucru.
Krotevici a mai spus că Azov se va inspira din experiența acumulată în 2022, în viitoarele lupte. „Experiența noastră de la Azovstal ne spune că nu există situații fără ieșire”, a spus el.