Rich filmează și pune pe YouTube viața sa din inima Transilvaniei și a intitulat proiectul său “Rich în rural România” (“Rich”, prescurtarea de la Richard, înseamnă „bogat”) și se bucură în fiecare zi de bogăția traiului simplu de la țară.
Născut și crescut în Londra, oraș cu aproape 9 milioane de locuitori, când a ajuns în București, Rich a respirat un alt aer. Venise să implementeze un proiect IT la un client român. I-au plăcut oamenii “prietenoși și deschiși”, vremea frumoasă și faptul că viața în România este mult mai ieftină. A cunoscut o româncă și o bună perioadă a făcut naveta cu avionul Londra – București. Până să decidă să se mute în România, la Cluj, de unde era prietena lui.
“După vreo trei luni ne-am despărțit și am rămas de capul meu. Acela a fost un moment hotărâtor dacă să rămân aici singur, fără prieteni, fiindcă prietenii pe care îi aveam atunci erau ai ei sau nu. Am decis să rămân și am început să mă uit în jur să-mi dau seama ce-mi place la România”, povestește Rich.
Iubea natura, viața sălbatică și viața la țară. Un prieten avea o casă de vacanță în sătucul Ticu, din Aghireșu, Cluj. Un cătun cu vreo 60 de case și doar cu vreo 20-30 de oameni care mai locuiesc permanent acolo. Un paradis uitat, la 15 kilometri de Huedin.
Și-a construit cabana cu sfaturi de la vecini și cu filmulețe de pe YouTube
Prietenul lui i-a găsit o bucată de pământ acolo. “Eu nu căutam atunci să-mi iau pământ, era un vecin acolo care vindea pământul acela. Și mi-a plăcut foarte mult de cum l-am văzut, e minunat. Nu e mare, e pe un delușor și am o cabană mică de lemn pe ea”, povestește Rich.
O cabană pe care a construit-o aproape în totalitate el, cu toate că până atunci toate lucrurile pe care le făcuse trebuiau să înceapă cu tasta CTRL. Recunoaște că era un nontalent la făcut lucruri offline.
M-am uitat la multe videouri pe YouTube ca să-mi dau seama cum să fac, să învăț, să mă perfecționez. Eram atât de neîndemânatic, încât acum câțiva ani, când am încercat să montez un cuier la un prieten acasă, în momentul în care a început să-și agațe hainele, a căzut. Atât de priceput eram! Iar acum construiesc tot felul de lucruri, e motivant. Nu e perfect ce fac, dar e un proces de învățare și cum reușești ceva, ai acea satisfacție.
Rich:
Aer curat, peisaje care-ți taie respirația, mâncare proaspătă. Dar ce l-a fermecat cu totul au fost oamenii, care îi sar în ajutor oricând. Poți doar să-ți închipui cum decurge o discuție dintre oamenii din Ticu, care nu știu boabă engleză, și Rich, care abia rupe puțin în română. Dar există un limbaj universal al omeniei. Mai ales când gheața e spartă cu o țuică.
Vecinii nu vorbesc engleza, el nu vorbește româna, dar se înțeleg
“Vecinii mei sunt uimitori. Îl am vecin pe prietenul meu Ionuț, care e de vârsta mea, lângă el sunt mătușa și unchiul lui și lângă, prietenii buni ai mătușii și unchiului și toți au în jur de 70 de ani. Proprietatea mea e lângă o doamnă în vârstă, Adriana. Sunt atât de buni cu mine. Adriana nu vorbește prea multă engleză și eu nu prea vorbesc multă română, dar comunicăm. Și mereu merg la ea și îmi oferă țuică și bere, îmi dă legume din grădină. Sunt atât de buni”, spune cu drag englezul.
În fiecare zi învață câte o lecție valoroasă de la vecinii lui. “Tibi, unchiul, e foarte priceput la construit lucruri. El și-a făcut casa în 25 de ani, câte puțin. A fost profesor de franceză, cred că a predat la universitate în Cluj. Când vede că sunt frustrat că nu-mi ies anumite lucruri, nu știu cum să le fac, el îmi spune să iau lucrurile ușor, că lui i-a luat 25 de ani să-și termine casa. «Tu ești aici doar de vreo doi ani, ai tot timpul să înveți!». E foarte drăguț, e atât de bine să ai o persoană ca el care să te sfătuiască, să-ți împrumute unelte…”, povestește britanicul.
Oamenii din sat l-au adoptat și știind că e “de la oraș”, încearcă să-l ajute. De exemplu, bunicul prietenului său, un bărbat de 82 de ani, s-a oferit să îi taie lemnele cu drujba, ca el să nu se rănească. Un altul i-a scos apă din puț. Și toți o fac cu zâmbetul pe buze.
Unde mai pui că Rich e deja vedeta satului. “Cred că am fost o apariție interesantă pentru bătrânii din sat, fiind străin. Cred că mulți credeau că sunt german. Am auzit mulți spunând: Uite, germanul! Nu știu de ce, nu arăt a german, se amuză englezul.
Rich nu locuiește permanent acolo, pentru că nu are apă curentă deocamdată. Dar cabana sa e aproape gata. Și-a făcut până și saună. Dar peste toate, vrea să construiască acolo o comunitate.
Aș spune că e un sat în declin, ca multe din România. Oamenii sunt însă foarte drăguți. Sunt și oameni mai needucați, dar încercăm să lucrăm cu ei să înțeleagă. De exemplu, sunt unii care își aruncă sticlele de bere unde vor, deși există coș de gunoi. Săptămâna trecută am văzut pe cineva care a aruncat o hârtie pe jos și prietenul meu a luat-o de pe jos, fără să spună nimic, și a pus-o la coș. A văzut și a spus: scuze, scuze! Puterea exemplului funcționează.
Rich:
Cum să construiești o comunitate
Sunt și mulți copii pe ulițele cătunului despre care britanicul crede că ar avea nevoie de mai multă atenție și grijă. “Încercăm să facem lucruri cu copiii, le dăm mici sarcini de îndeplinit, le dăm dulciuri când fac lucruri bune. Am avut un băiețel care venea și fura lucruri. Adică lua ce găsea lăsat la vedere. De îndată ce am început să vorbim cu el și să-i dăm lucruri de făcut, s-a simțit util și nu a mai luat nimic de atunci”, povestește Rich.
O comunitate se construiește pas cu pas. Speră ca în toamnă să poată aduna toți oamenii din sat la o petrecere sătească, dacă și cazurile de COVID-19 vor scădea.
E clar că Rich iubește România și viața la țară, în inima Transilvaniei. Dar dragostea asta nu e oarbă. Vede foarte bine și lucrurile mai puțin bune din țară.
Nu e totul minunat. Avem probleme în România cu politica, cu corupția, prostia. Există și în alte țări asta, nu e ceva exclusiv pentru România, dar cred că e dificil totuși pentru un străin să locuiască aici. Încerc să înțeleg birocrația, toate drumurile pe care trebuie să le faci doar ca să închei un contract de electricitate. Cu lucrurile astea mă confrunt. Și în plus, felul cum se conduce în România. Conduc zilnic aici și se conduce nebunește.
Rich:
Părinții lui Rich au venit în vizită anul trecut și au fost și ei încântați de loc. Toată lumea i-a primit cu drag, ba chiar au pus fața aia de masă frumoasă pe masă, a remarcat englezul. Țuică, vin natural și mâncare produsă în gospodărie.
Iarna la țară poate fi descurajantă pentru orice orășean. Nu și pentru Rich, care pur și simplu iubește iarna românească. “Sună ciudat, dar nu e nimic mai frumos decât să ai un foc de lemne și să bei un vin bun, mâncare bună!”.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 7Îi plac sarmalele, mai ales cele făcute de vecina lui Adriana. Îi plac plăcintele aburinde, scoase din cuptorul cu lemne. Îi place că poate cumpăra cașcaval și lapte de la vecinii lui. Viața simplă care îl face, așa cum îi spune și numele, să fie un om bogat.
Mi-ar plăcea să înțeleg mai mult din ce vorbesc oamenii, dar limbile străine n-au fost niciodată punctul meu forte. Ăsta e singurul meu regret și la asta vreau să lucrez. Asta e cheia unei vieți bune aici, să vorbești limba și să-i înțelegi pe acești oameni, pentru că eu cred că e multă cunoaștere și experiență pe care le au acești oameni și poți învăța multe de la ei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro