Browserul Google Chrome valorează 20 de miliarde de dolari. Gigantul american ar putea fi forțat de justiție să îl vândă

Oficialii antitrust au cerut de asemenea și licențierea datelor și măsuri privind inteligența artificială.

Google susține că propunerile ar dăuna consumatorilor și dezvoltatorilor de aplicații și programe.

Departamentul Justiției va solicita judecătorului și măsuri legate de sistemul său de operare pentru smartphone-uri Android, scrie Bloomberg, care citează surse.

Oficialii antitrust, împreună cu statele care s-au alăturat cazului, intenționează, de asemenea, să recomande miercuri ca judecătorul federal Amit Mehta să impună măsuri reparatorii.

În cazul în care judecătorul acceptă propunerile, acestea au potențialul de a remodela căutările online și sectorul înfloritor al inteligenței artificiale.

Cazul a fost intentat în timpul primei administrații Trump și a continuat în timpul președintelui Joe Biden.

Acesta marchează cel mai agresiv efort de a ține în frâu o companie de tehnologie de când Washingtonul a încercat fără succes să desființeze Microsoft Corp. în urmă cu două decenii.

Chrome, esențial pentru ecosistemul Google

Deținerea celui mai popular browser web din lume este esențială pentru afacerea Google cu reclame.

Compania este capabilă să vadă activitatea utilizatorilor conectați și să utilizeze aceste date pentru a direcționa mai eficient promoțiile, care generează cea mai mare parte a veniturilor sale.

Recomandări

Nicolae Ciucă, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Mă scoate din sărite șmecheria” | EXCLUSIV

De asemenea, Google a folosit Chrome pentru a direcționa utilizatorii către principalul său produs de inteligență artificială Gemini, care are potențialul de a evolua de la un robot de răspuns la un asistent care urmărește utilizatorii pe internet, conform sursei citate.

Trei miliarde de utilizatori

În cazul unei vânzări, Chrome ar valora „cel puțin 15-20 de miliarde de dolari, având în vedere că are peste 3 miliarde de utilizatori activi lunar”, a declarat Mandeep Singh, analist Bloomberg Intelligence.

Prețul pe care potențialii cumpărători sunt dispuși să îl plătească poate depinde de capacitatea lor de a conecta Chrome la alte servicii, spune Bob O’Donnell de la TECHnalysis Research.

„Nu este direct monetizabil”, a spus el. „Acesta servește ca o poartă către alte lucruri. Nu este clar cum puteți măsura acest lucru din perspectiva generării de venituri pure”, conform acestuia.

Google refuză ferm

Lee-Anne Mulholland, vicepreședinte Google pentru afaceri de reglementare, acuză că Departamentul de Justiție „continuă să promoveze o agendă radicală care depășește cu mult problemele juridice din acest caz”.

Ea a adăugat că „guvernul care își pune degetul pe cântar în aceste moduri ar dăuna consumatorilor, dezvoltatorilor și liderului tehnologic american exact în momentul în care este cel mai necesar”.

Recomandări

Decizia UEFA: România a câștigat cu 3-0 la masa verde meciul cu Kosovo, în care oaspeții au ieșit de pe teren

Departamentul de Justiție a refuzat să comenteze.

Accesul la Chrome

Autoritățile antitrust doresc ca judecătorul să ordone Google să vândă Chrome deoarece, fiind cel mai utilizat browser la nivel mondial, acesta reprezintă un punct de acces cheie prin intermediul căruia multe persoane utilizează motorul său de căutare.

Guvernul are opțiunea de a decide dacă vânzarea Chrome este necesară la o dată ulterioară, în cazul în care unele dintre celelalte aspecte ale remedierii nu creează o piață mai competitivă.

Browserul Chrome controlează aproximativ 61% din piața căutărilor online din SUA, potrivit StatCounter, un serviciu de analiză a traficului web.

Vânzarea Android, scoasă din cărți

Avocații guvernamentali s-au întâlnit cu zeci de companii în ultimele trei luni în timp ce pregăteau recomandarea. Statele încă iau în considerare adăugarea unor propuneri, iar unele detalii s-ar putea schimba, au declarat persoanele respective.

Oficialii antitrust au renunțat la o opțiune mai severă, care ar fi obligat Google să vândă Android, au spus sursele citate.

Beneficiul Chrome, pentru care Google nu percepe bani în mod direct, constă parțial în confortul pe care îl oferă utilizatorilor, făcând experiența acestora cu produsele Google mai fluentă, a declarat Eric Schmidt, fost CEO al Google, la CNBC.

„Separarea acestor companii nu va rezolva în mod fundamental neplăcerile pe care le aveți cu ele”, potrivit acestuia.

Google a declarat într-o postare pe blog că, dacă alte companii ar deține Chrome, acestea nu ar mai avea stimulentul de a investi atât de mult în acesta sau de a-l menține gratuit și probabil ar trebui să își schimbe modelul de afaceri.

Recursul companiei

Hotărârea din august a judecătorului, conform căreia Google a încălcat legislația antitrust atât pe piața căutărilor online, cât și pe cea a anunțurilor text, a fost luată în urma unui proces de 10 săptămâni desfășurat anul trecut.

Google a declarat însă că intenționează să facă apel.

Judecătorul a stabilit o audiere de două săptămâni în aprilie cu privire la schimbările pe care Google trebuie să le facă pentru a remedia comportamentul ilegal și intenționează să emită o hotărâre finală până în august 2025.

Licențierea datelor folosite

Autoritățile și statele au convenit să recomande ca Google să fie obligat să plătească licențe pentru rezultatele și datele din popularul său motor de căutare și să ofere site-urilor web mai multe opțiuni pentru a împiedica utilizarea conținutului lor de către produsele de inteligență artificială ale Google, au declarat persoanele respective.

Decuplarea Google Play de Android

Autoritățile antitrust sunt pregătite să propună ca Google să decupleze sistemul său de operare pentru smartphone-uri Android de celelalte produse ale sale, inclusiv de motorul de căutare și de magazinul de aplicații mobile Google Play, care sunt în prezent date la pachet, au afirmat persoanele respective.

De asemenea, aceștia sunt pregătiți să ceară ca Google să partajeze mai multe informații cu agențiile de publicitate și să le ofere acestora mai mult control asupra locului în care apar reclamele lor.

Avocații Departamentului Justiției și procurorii generali ai statelor au inclus toate aceste opțiuni într-un dosar inițial depus în octombrie, precum și o interdicție privind tipul de contracte exclusive care au fost în centrul procesului împotriva Google.

Potențialii cumpărători

O divizare forțată, dacă va avea loc, ar depinde, de asemenea, de găsirea unui cumpărător interesat.

Cei care și-ar putea permite și ar putea dori proprietatea, cum ar fi Amazon se confruntă, de asemenea, cu un control antitrust care ar putea împiedica o astfel de mega-afacere.

„Părerea mea este că acest lucru este extrem de puțin probabil”, a declarat Mandeep Singh, analistul Bloomberg Intelligence.

Dar acesta vede un cumpărător precum OpenAI, producătorul chatbotului de inteligență artificială ChatGPT.

„Acest lucru i-ar oferi atât distribuție, cât și o activitate de anunțuri care să completeze abonamentele sale chatbot pentru consumatori”.

Evelyn Mitchell-Wolf, analist media și publicitate digitală la Emarketer, a declarat că o fuziune cu un jucător din domeniul inteligenței artificiale cu sediul în SUA ar putea trece mai ușor de autoritățile antitrust decât cu un alt gigant tehnologic.

Aceasta „ar putea fi aprobată de guvern ca o modalitate de a prioritiza inovarea în domeniul IA și poziția SUA în ceea ce privește IA pe scena globală”.

Inteligența artificială și internetul

Google afișează acum răspunsuri bazate pe inteligența artificială în partea de sus a paginilor sale de căutare sub denumirea de „AI Overviews”.

În timp ce site-urile web pot refuza ca informațiile lor să fie utilizate de Google pentru a crea modele de inteligență artificială, acestea nu își pot permite să renunțe la prezentări generale, deoarece ar risca să coboare în rezultatele căutărilor, ceea ce le-ar îngreuna accesul la clienții lor.

Războiul presei

Trusturile de presă s-au plâns de faptul că acest lucru reduce traficul și banii din publicitate, deoarece utilizatorii dau rareori clic pentru a vedea datele utilizate pentru a genera rezultatele respective.

În ceea ce privește licențierea datelor, autoritățile antitrust intenționează să propună două opțiuni: ca Google să vândă datele de bază privind „clicurile și interogările” și, de asemenea, să își distribuie separat rezultatele căutărilor.

În prezent, compania vinde rezultatele de căutare sindicalizate, dar cu restricții, cum ar fi împiedicarea utilizării lor pe dispozitive mobile.

Obligarea Google să își sindicalizeze rezultatele căutărilor ar permite motoarelor de căutare concurente și startup-urilor AI să își îmbunătățească rapid calitatea, în timp ce fluxul de date ar permite altora să își construiască propriul index de căutare.

Căutarea sindicalizată permite publicitarilor să cumpere trafic pe baza unor cuvinte-cheie.

Urmărește-ne pe Google News